Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FORȚAT

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 192 pentru FORȚAT.

BEILIC

BEILÍC , beilicuri , s . n . 1. Casă în care erau găzduiți beii și alți trimiși oficiali ai Porții otomane în țările românești . 2. Vânzare forțată de oi în țările românești , făcută în favoarea sultanului la prețuri fixate de turci ; dijmă ( în oi ) . 3. Muncă efectuată gratuit în folosul unui bei sau al feudalilor

 

BRUSCA

... A trata pe cineva cu asprime , fără menajamente ; a repezi ; a bruftui . 2. A grăbi , a forța

 

CĂLUȘ

... CĂLÚȘ , călușuri , s . n . 1. Bucată de lemn sau de metal care se pune între dinții dinainte ai unui animal , spre a - l forța să țină gura deschisă ; mototol de cârpe care se introduce în gura unei persoane , pentru a o împiedica să strige . 2. Bețișor care ...

 

CARDIOTONIC

... CARDIOTÓNIC , - Ă , cardiotonici , - ce , adj . , s . n . ( Medicament ) care stimulează inima , întărindu - i forța

 

CAZANGIU

CAZANGÍU , cazangii , s . m . 1. Meseriaș care construiește sau repară cazane ( 1 , 2 ) , care muncește într - o cazangerie . ( 1 ) . 2. Muncitor care supraveghează și alimentează cazanele generatoare de forță

 

CILINDREE

CILINDRÉE s . f . 1. Volumul cilindrului unei mașini de forță cu piston , cuprins între cele două poziții opuse ale pistonului . 2. Cantitate de gaze introdusă în cilindru unui motor cu ardere internă în timpul cursei de

 

CLEȘTAR

CLEȘTÁR^2 , cleștare , s . n . Unealtă de dogărie cu care se trag forțat cercurile la vasele de lemn făcute din doage . - Clește + suf . - ar . CLEȘTÁR^1 s . n . ( Poetic )

 

CLISMĂ

CLÍSMĂ , clisme , s . f . Introducere a unui lichid în intestinul gros , pe cale rectală , pentru evacuarea forțată a materiilor fecale , de obicei în cazurile de constipație ;

 

CONSERVATIV

CONSERVATÍV , - Ă , conservativi , e , adj . 1. ( Rar ) Conservator ^2 . 2. ( Fiz . ; despre câmpuri de forță ) În care se conservă

 

CONSTITUȚIE

CONSTITÚȚIE , constituții , s . f . 1. Totalitatea particularităților morfologice , funcționale și psihologice ale unui individ ; structură fizică generală a corpului omenesc . 2. Lege fundamentală a unui stat , investită cu o forță juridică superioară celorlalte legi , care cuprinde principiile esențiale ale organizării lui , stabilește drepturile și datoriile principale ale cetațenilor , sistemul electoral , organizarea organelor supreme și locale etc . , reflectând astfel stadiul de dezvoltare socială , economică și politică la un moment dat a statului respectiv . [ Var . : constituțiúne s .

 

CONTRAPLONJEU

CONTRAPLONJÉU , contraplonjeuri , s . n . ( Cin . ) Filmare dirijată de jos în sus , care dă impresia de forță , de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>