Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ELIMINARE
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 66 pentru ELIMINARE.
ELIMINATÓRIU , - IE , eliminatorii , adj . Care elimină , care atrage eliminarea ;
... EMONCȚIÚNE , emoncțiuni , s . f . Eliminare
... ERUCTÁȚIE , eructații , s . f . Acțiunea de a eructa și rezultatul ei ; eliminare
ESTÉR , esteri , s . m . Combinație organică rezultată prin eliminarea unei molecule de apă între un alcool și un acid organic sau un acid anorganic
... ESTERIFICÁRE , esterificări , s . f . Reacție reversibilă dintre un acid și un alcool , cu formare de ester și eliminare
... EXCRÉȚIE , excreții , s . f . Faptul de a excreta ; proces de eliminare
... EXMATRICULÁRE , exmatriculări , s . f . Acțiunea de a exmatricula și rezultatul ei ; ștergere din matricolă ; eliminare
... EXPECTORÁȚIE , expectorații , s . f . 1. Secreție a căilor respiratorii , eliminată prin tuse ; spută , flegmă . 2. Eliminare
... EXPÚLSIE , expulsii , s . f . 1. Împingere în afară a unui gaz , a unui lichid etc . 2. Eliminare
... GUTÁȚIE , gutații , s . f . ( Bot . ) Eliminare
HECHT s . ( probabil n . ) Formă sub care se prezintă pielea după eliminarea părților cu structura prea rară , pentru a putea fi folosită la croit . [ Pr . : heht ] - Cuv .