Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESFĂȘURARE

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 99 pentru DESFĂȘURARE.

CURS

... în direcția pantei ; p . ext . albia , întinderea sau direcția unei ape curgătoare . 2. ( Înv . ) Mers ( repede ) . II. Fig . 1. Trecere , durată , interval ( de timp ) . 2. Desfășurare , mers , direcție a unor evenimente . III. Preț sau cost , la un moment dat , al unei hârtii de valoare în raport cu altă hârtie ...

 

DECURS

DECÚRS s . n . În decurs de . . . ( Cu referire la o perioadă de timp , în loc . prep . ) sau în decursul . . . = în curgerea . . . , pe durata . . . , în desfășurarea . . . - V.

 

DEFECȚIUNE

DEFECȚIÚNE , defecțiuni , s . f . Deranjament , defect care împiedică buna funcționare a unui mașini , a unui aparat , a unui mecanism , desfășurarea normală a unei acțiuni etc . [ Pr . : - ți - u - ] � Din defect . Cf . fr . %défection% , lat . %defectio , -

 

DESEMNA

DESEMNÁ^2 vb . I . v . desena . DESEMNÁ^1 , desemnez , vb . I . Tranz . A indica , a numi o persoană considerând - o cea mai potrivită pentru desfășurarea unei activități , pentru ocuparea unei demnități sau a unei

 

DIACRONIE

... DIACRONÍE s . f . Evoluție , desfășurare

 

DISPUTĂ

... ori grupuri de persoane ; controversă ; p . ext . ceartă . 2. Luptă pentru întâietate , pentru tranșarea în favoarea sa a unei rivalități ; spec . Întrecere sportivă ; desfășurare

 

DURA

... confecționa , a alcătui ( un obiect ) . 3. A aprinde focul . DURÁ^3 , pers . 3 durează , vb . I. Intranz . 1. ( Despre acțiuni în desfășurare ) A ține un anumit timp , a se desfășura într - o anumită perioadă de timp . 2. ( Despre lucruri ) A se ...

 

DURATIV

... e , adj . ( Despre verbe ) Care arată că o acțiune durează , nu este momentană ; ( despre timpurile verbelor ) care arată că o acțiune este în curs de desfășurare

 

EVOLUȚIE

... EVOLÚȚIE , evoluții , s . f . 1. Dezvoltare . 2. Desfășurare

 

FAVORIZA

FAVORIZÁ , favorizez , vb . I . Tranz . 1. A fi favorabil , prielnic , a înlesni ivirea unui eveniment , desfășurarea sau realizarea unei acțiuni etc . , a avantaja . 2. A acorda cuiva un avantaj cu preferință față de alții ; a acorda favoruri în mod abuziv și

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>