Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONTRARUL
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 49 pentru CONTRARUL.
... 2. ( În expr . ) Parcă - i ( un ) lucru făcut ( sau substantivat , un făcut ) , se spune pentru a exprima surprinderea că un lucru se întâmplă contrar
... caracter ireversibil care constă în faptul că succesiunea stărilor unei substanțe , determinate de variația unui parametru , diferă de succesiunea stărilor determinate de variația în sens contrar
... ILICÍT , - Ă , iliciți , - te , adj . Interzis de lege , contrar
... IMORÁL , - Ă , imorali , - e , adj . Care este contrar
... unui corp a cărui greutate se reduce datorită ieșirii sale din câmpul gravitației terestre sau se anulează datorită intervenției unei forțe de sens contrar
... IRAȚIONÁL , - Ă , iraționali , - e , adj . 1. Care nu se conduce după gândirea logică , care nu e rațional , care este fără judecată , nerațional ; contrar rațiunii . 2. ( Mat . ; în sintagmele ) Număr irațional = număr real care nu se poate reprezenta printr - un raport între două numere întregi . Ecuație ( sau expresie etc ...
... așa cum a venit . III. ( Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă , altul decât predicatul , atenuându - i înțelesul ori dându - i un înțeles contrar ) O casă mare , nu lipsită de eleganță . IV. ( Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus , îndeplinind funcția de predicat ) Cine ...
OPOZÍȚIE , opoziții , s . f . I. 1. Raportul dintre două lucruri sau două situații opuse , contradictorii ; deosebire izbitoare , contrast . 2. Împotrivire , opunere , rezistență . 3. ( Fil . ) Noțiune a dialecticii desemnând un stadiu mai înalt de dezvoltare a contradicției decât deosebirea , stadiu în care obiectul unitar de dedublează în contrarii ce se exclud . 4. Poziție a două corpuri cerești care , privite de pe pământ , se găsesc pe bolta cerească diametral opuse . 5. ( Jur . ) Manifestare de voință destinată să împiedice îndeplinirea unui act juridic sau să impună anumite condiții acestei îndepliniri . 6. ( Lingv . ) Diferență , de obicei fonetică , cu sau fără valoare funcțională , între două unități lingvistice . II. ( În țările cu regim parlamentar ) Totalitatea persoanelor care fac parte dintr - un grup politic potrivnic partidului aflat la putere ; politica pe care o duce acest grup față de partidul la putere . [ Var . : ( înv . ) opozițiúne s .
... OPOZIȚIONÍST , - Ă , opoziționiști , - ste , adj . 1. Care face politică de opoziție . 2. Opus ^2 , contrar
... OPOZÍT , - Ă , opoziți , - te , adj . ( Înv . ) Opus ^2 , contrar
... așezat în fața cuiva sau a ceva , în partea dimpotrivă ; p . ext . ( despre fenomene , caractere , legi ) care nu se poate împăca cu altul ; contrar , potrivnic . 2. ( Mat . ; despre unghiuri ) Care este așezat , într - o figură geometrică , în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi ; ( despre laturi ) care ...