Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COMANDANT

 Rezultatele 31 - 36 din aproximativ 36 pentru COMANDANT.

STATHUDER

... STATHUDÉR , stathuderi , s . m . Guvernator al unei provincii și comandant

 

SUTAȘ

... SUTÁȘ , sutași , s . m . 1. ( În antichitate , mai ales la romani ) Comandant peste o sută de ostași ; centurion . 2. ( În sec . XVII , în Țara Românească ) Membru al unei bresle fiscale care plătea , singur sau împreună cu alții ...

 

TIST

... TIST , tisturi , s . n . ( Înv . și reg . ) Ofițer ; comandant

 

TRIERARH

... TRIERÁRH , trierarhi , s . m . Comandant

 

TRIUMF

TRIÚMF , triumfuri , s . n . 1. ( În Roma antică ) Celebrare a unei victorii prin intrarea solemnă în oraș a comandantului biruitor , pe un car tras de patru cai albi și însoțit de un cortegiu din care făceau parte senatori , căpeteniile armatei și prizonierii făcuți în război , reprezentând cea mai înaltă onoare acordată învingătorului . 2. Victorie , biruință de mare prestigiu ; fig . succes moral , reușită , izbândă deosebită . [ Pr . : tri -

 

VOIEVOD

... dat domnilor Moldovei și Țării Românești , precum și guvernatorului Transilvaniei ( până în 1571 ) , domn , vodă ; p . ext . principe ; persoană care avea acest titlu . 2. ( Înv . ) Comandant de oaste ; căpitan . 3. Mai - marele unei cetăți , al unui ținut ; guvernator ; p . ext . boier de rang mare . 4. Căpetenie a unei cete ...

 

<<< Anterioarele