Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru APLICARE
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 82 pentru APLICARE.
HIDRAÚLIC , - Ă , hidraulici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Știință care studiază legile de echilibru și de mișcare ale lichidelor și aplicarea lor în tehnică . 2. Adj . Care aparține hidraulicii ( 1 ) , referitor la
... HIRUDINIZÁRE , hirudinizări , s . f . Aplicare
... IGIÉNĂ s . f . 1. Ramură a medicinii care elaborează normele de apărare a sănătății oamenilor și formele de aplicare a acestor norme pe baza studierii interdependenței și interacțiunii dintre om și mediul înconjurător , a condițiilor de trai , precum și a ...
... IGNIPUNCTÚRĂ s . f . Aplicare
INTUBÁȚIE , intubații , s . f . ( Med . ) Introducere a unei sonde într - un organ tubular în scopul aplicării unor substanțe medicamentoase , anestezice sau în scopul golirii de conținutul patologic ;
INVARIÁNT , invarianți , s . m . Mărime , relație , proprietate etc . care rămâne neschimbată în urma aplicării sau intervenției unei transformări . [ Pr . : - ri - ant . Var . : invariántă s .
ITERÁȚIE , iterații , s . f . Repetare a unui anumit procedeu de calcul , prin aplicarea lui la rezultatul calculului din etapa
JUSTÍȚIE s . f . 1. Totalitatea organelor de jurisdicție dintr - un stat ; ansamblul legilor și al instanțelor judecătorești ; sistemul de funcționare a acestor instanțe . 2. Una dintre formele fundamentale ale activității statului , care constă în judecarea pricinilor civile sau penale și în aplicarea pedepselor prevăzute de lege . 3. Dreptate ,
MARCHETĂRÍE , marchetării , s . f . Procedeu de decorare a unui obiect ( de lemn ) , prin aplicarea pe suprafața lui a unor bucăți mici de lemn exotic de esențe și culori diferite , de fildeș , de metal etc . ; p . ext . obiect ( decorativ ) obținut prin acest
MATERIALIZATÓR , - OÁRE , materializatori , - oare , s . m . și f . ( Rar ) Persoană care se ocupă cu aplicarea , cu punerea în practică , cu materializarea unei idei , a unui proiect etc . [ Pr . : - ri - a - ] - Materializa + suf . -
MUCILÁGIU , mucilagii , s . n . 1. Substanță cleioasă care se afla în semințele de cereale , de leguminoase sau de plante uleioase , folosită , pentru proprietățile ei emoliente , în medicină , la aplicarea de cataplasme , loțiuni etc . 2. Material cleios ( dăunător ) rezultat prin degradarea compușilor celulozei din pasta de hârtie , sub acțiunea unor ciuperci și