Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȚĂRAN
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 84 pentru ȚĂRAN.
DECIMÁ^2 , decimez , vb . I . Tranz . 1. ( În Roma antică și evul mediu ) A pedepsi o unitate militară , executând pe fiecare al zecelea soldat . 2. ( Despre războaie , epidemii etc . ) A omorî oameni în număr mare . DÉCIMA^1 s . f . ( În evul mediu , în Transilvania ) Dijmă plătită Bisericii catolice de către țăranii liberi , iobagi , târgoveți și micii nobili . - Cuv .
DÉLNIȚĂ , delnițe , s . f . 1. ( În evul mediu , în Țara Românească ) Parte din hotarul moșiei satului care se afla în stăpânirea ereditară a unei familii de țărani ce locuiau în satul respectiv ; jirebie . 2. ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Parte dintr - o anumită subîmpărțire structurală a pământului satului . Patru delnițe de fânaț . 3. ( Înv . și reg . ) Fâșie îngustă și lungă de teren situată într - o luncă sau pe un delușor ; p . ext . moșie ,
... parte din produsele principale , percepută de stăpânii feudali de la producătorii direcți ; ( mai târziu ) formă de rentă funciară feudală , care consta în cedarea de către țăran proprietarului funciar a unei părți din producția obținută de pe bucata de pământ primită de la acesta spre a fi lucrată ...
... DIJMÁȘ , dijmași , s . m . Țăran
FEDELÉȘ , fedeleșuri , s . n . Butoiaș mic , de forme diferite , în care țăranii își țin apa când lucrează la
... FELÁH , felahi , s . m . Țăran
FERMENEÁ , fermenele , s . f . Haină scurtă făcută din stofă brodată cu fir sau cu mătase , uneori căptușită cu blană , pe care o purtau odinioară boierii peste anteriu ; scurteică îmblănită cu blană de oaie , purtată de
FEÚDĂ , feude , s . f . ( În evul mediu ) Moșie , domeniu , provincie pe care vasalul o primea în stăpânire de la seniorul său , în schimbul anumitor obligații și pe care o lucra cu țăranii iobagi ; fief . [ Acc . și : féudă . - Var . : ( înv . ) feúd s .
FEUDALÍSM s . n . 1. Ansamblul raporturilor , întemeiate pe fidelitatea personală , dintre suzeran și vasal . 2. Organizare social - economică care , în concepția materialist - istorică , urmează după sclavagism și precedă capitalismul și în care baza relațiilor o constituie stăpânirea feudală asupra pământului și dependența personală a țăranilor față de stăpânii feudali . [ Pr . : fe -
... întreținere plătită ) ; stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi , amfitrion . 2. Locuință ocupată de cineva în calitate de oaspete sau de chiriaș . 3. ( Reg . ) Țăran
GLOÁTĂ , gloate , s . f . 1. ( Depr . ) Mulțime ( pestriță ) de oameni strânși la un loc ; buluc , adunătură . 2. ( În orânduirea feudală ) Unitate de infanterie alcătuită din