Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCLINAT
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 106 pentru ÎNCLINAT.
CUSURGÍU , - ÍE , cusurgii , s . m . și f . , adj . ( Fam . ) ( Persoană ) înclinată să găsească cusururi ( 1 ) la orice ; ( persoană ) care are chef de ceartă . - Cusur + suf . -
DECLIVITÁTE , declivități , s . f . 1. Unghi format de o dreaptă înclinată cu planul orizontal . 2. Înclinare a unui teren , a unei șosele sau a unei căi ferate pe o porțiune
DECLIVOMÉTRU , declivometre , s . n . Instrument cu care se măsoară panta unui teren sau a unei suprafețe plane
DEDÁT , - Ă , dedați , - te , adj . 1. ( Construit cu prep . " cu " , " la " , sau cu un verb la conjunctiv sau la infinitiv ) Deprins , obișnuit . 2. ( Construit cu prep . " la " sau cu dativul ) Care se ocupă cu . . . , înclinat la . . . ;
DEPRESÍV , - Ă , depresivi , - e , adj . 1. Care provoacă starea de depresiune neuropsihică sau scăderea tensiunii arteriale . 2. De depresiune ( II ) . 3. ( Despre persoane ) Înclinat spre tristețe ,
DERAPÁ , pers . 3 derapează , vb . I. Intranz . ( Despre roți de cauciuc și despre vehicule cu asemenea roți ) A aluneca într - o direcție înclinată față de direcția normală de
DESFĂTÁT , - Ă , desfătați , - te , adj . ( Înv . ) 1. Desfătător , 2. ( Despre oameni ) Bucuros , vesel ; înclinat spre plăceri senzuale . - V.
DIAGONÁL , - Ă , diagonali , - e , s . f . , adj . I. S . f . 1. Segment de dreaptă care unește două unghiuri ( sau vârfuri ) nealăturate ale unui poligon sau două vârfuri ale unui poliedru aflate pe fețe diferite . 2. Porțiune de linie de cale ferată sau de tramvai care taie oblic mai multe linii paralele dintr - o stație , pentru a permite trecerea vagoanelor de pe o linie pe alta . 3. Bară înclinată care leagă două noduri ale tălpilor opuse ale unei grinzi cu zăbrele . II. Adj . Care unește vârfurile a două unghiuri nealăturate ale unui poligon sau două vârfuri ale unui poliedru aflate pe fețe diferite ; care este în formă de diagonală ; curmeziș ; cruciș . [ Pr . : - di -
DINȚÁR , dințare , s . n . 1. Unealtă cu care se înclină dinții ferăstrăului de o parte și de alta a pânzei lui . 2. Grătar în dreptul scocului morii . - Dinte + suf . -
DISPÚS , - Ă , dispuși , - se , adj . Aflat într - o situație sau într - o stare sufletească potrivită pentru a face un lucru ; înclinat să . . . gata să . . . Expr . A fi ( bine ) dispus = a ) a avea bună dispoziție , a fi vesel , mulțumit ; b ) a fi ușor amețit de băutură . A fi rău ( sau prost ) dispus = a fi într - o stare sufletească rea . - V.
DOMÓL , - OÁLĂ , domoli , - oale , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care se mișcă fără grabă , care se face fără grabă ; încet , potolit . 2. ( Despre sunete , glas ) Care este cu tonul scăzut , cu intensitate redusă ; lin , înfundat . 3. ( Despre oameni și animale ) Blajin , blând , pașnic . 4. ( Despre atmosferă , climă , vânt , temperatură etc . ) Temperat , moale , dulce . 5. ( Despre senzații , sentimente etc . ) Care are intensitate scăzută ; moderat , slab . 6. ( Despre terenuri înclinate ) Care are pantă