Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TEREN

 Rezultatele 291 - 300 din aproximativ 394 pentru TEREN.

PLANȘETĂ

... 2. ( Top . ; în sintagma ) Planșetă topografică = aparat utilizat pentru trasarea pe un plan , fără calcule prealabile , a unor figuri asemenea celor de pe teren . 3. ( Mar . ; în sintagma ) Planșetă de vânt = instrument folosit la bordul unei nave pentru a determina direcția și viteza vântului . 4. Scândură lată ...

 

PLANTAȚIE

... PLANTÁȚIE , plantații , s . f . 1. Totalitatea plantelor cultivate după o anumită metodă pe un teren amenajat în acest scop . 2. Mare gospodărie caracterizată prin monocultura unor plante tehnice și alimentare în condiții speciale de climă ( tropicală și subtropicală ) . [ Var . : plantațiúne ...

 

PLASAMENT

... post ; postul , serviciul , slujba , locul în care cineva este plasat . 3. ( Sport ) Așezare , situare a unui jucător în locul cel mai potrivit pe teren

 

PLAT

... turtit ; plan . 2. Fig . Lipsit de expresie sau de culoare ; searbăd , fad ; șters , banal . 3. ( Sport ; despre alergări de viteză ) Care se desfășoară pe un teren

 

PLATBANDĂ

... PLATBÁNDĂ , platbande , s . f . 1. Traversă sau grindă orizontală , formată dintr - o bucată de piatră sau din mai multe bucăți apropiate . 2. Fâșie îngustă de teren

 

PLIVI

PLIVÍ , plivesc , vb . IV . Tranz . 1. A distruge buruienile de pe terenuri cultivate . 2. A tăia sau a rupe lăstarii și cârceii de prisos de la vița de vie sau de la pomi , folosind mijloace manuale , mecanice sau

 

PLIVIT

PLIVÍT^1 , plivituri , s . n . Plivire . - V. plivi . PLIVÍT^2 , - Ă , pliviți , - te , adj . 1. ( Despre terenuri sau plante cultivate ) Curățat de buruieni . 2. ( Despre pomi , vie , plante ) Curățat de lăstarii , de cârceii , de frunzele etc . care sunt de

 

PLOȘTINĂ

... PLÓȘTINĂ , ploștine , s . f . ( Reg . ) Teren

 

POARTĂ

POÁRTĂ , porți , s . f . 1. Deschidere amenajată într - un zid , într - un gard etc . în care s - au prins cu balamale tăblii de lemn , de fier etc . pentru a permite accesul din interior în exterior și invers ; deschizătura împreună cu tăblița , cu balamalele etc . ; tăblia care închide deschizătura . 2. Ușă la intrarea principală a unei clădiri ; p . ext . casă , gospodărie . 3. Arcul pe care îl formează o conductă de aer comprimat traversând galeria unei mine . 4. Cadru format din două bare verticale unite la capătul de sus printr - o bară orizontală ( de care se prinde o plasă ) , instalat pe terenurile de sport , în care se urmărește introducerea mingii sau a pucului la unele jocuri sportive ( fotbal , handbal , hochei etc . ) . 5. Vale îngustă prin care o apă își deschide trecerea între două șiruri de munți ; pas , trecătoare , defileu . 6. ( Înv . ; în epoca suzeranității turcești asupra țărilor române ) Reședința , curtea sultanului sau a unui pașă ; p . ext . Imperiul

 

POCIE

... pl . ) Pari cu care se împrejmuiește un loc ; pari subțiri cu un mănunchi de iarbă în vârf , cu care se delimitează unele parcele , porțiuni de teren

 

PODINĂ

PÓDINĂ , podini , s . f . 1. Pardoseală de scânduri la casă , la pod etc . ; ( înv . și reg . ) fiecare dintre scândurile care alcătuiesc un tavan , un pavaj etc . 2. ( Pop . ) Suport pe care se clădește claia sau stogul pentru a le feri de umezeală ; partea de jos a stogului . 3. ( Reg . ) Platformă de scânduri înălțată deasupra terenului , pentru a folosi ca loc de observație . 4. ( Reg . )

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>