Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIR

 Rezultatele 291 - 300 din aproximativ 379 pentru FIR.

PRETORT

PRETÓRT , pretorturi , s . n . Semifabricat din lână obținut prin cardare , din care se obțin firele de țesut stofele . - Pre ^1 - + tort ^

 

RĂȘCHIA

RĂȘCHIÁ , rășchiez , vb . I . Tranz . A depăna firele toarse de pe fus sau de pe ghem pe rășchitor . [ Pr . : - chi -

 

RĂȘCHIAT

RĂȘCHIÁT^1 , rășchiaturi , s . n . Rășchiere . [ Pr . : - chi - at ] - V. rășchia . RĂȘCHIÁT^2 , - Ă , rășchiați , - te , adj . ( Despre fire textile ) Depănat pe rășchitor . V.

 

RĂGILAT

RĂGILÁT^2 , - Ă , răgilați , - te , adj . ( Reg . ; despre fire de in sau de cânepă ) Tras pe ragilă . - V. răgila . RĂGILÁT^1 s . n . ( Reg . ) Faptul de a răgila . - V.

 

RĂSFIRAT

RĂSFIRÁT , - Ă , răsfirați , - te , adj . 1. ( Despre păr , barbă etc . ) Cu firele depărtate unele de altele ( fără să fie încâlcite ) ; rărit . 2. ( Despre părți care compun un întreg ) Depărtat unul de altul , așezat la distanță ; ( despre un întreg ) ale cărui elemente componente sunt depărtate unul de altul ; întins pe o suprafață mare . 3. Lipsit de consistență , împrăștiat , risipit ,

 

RĂSUC

RĂSÚC , răsucuri , s . n . Unealtă de lemn asemănătoare cu fusul , cu un cârlig la capătul de jos , de care se leagă firul pentru a putea fi

 

RĂSUCI

... mână . 6. Tranz . A strânge un obiect , dându - i forma unui sul . 7. Tranz . A înfășura , a depăna un fir

 

RĂSUCITOR

RĂSUCITÓR , - OÁRE , răsucitori , - oare , s . m . și f . Muncitor care răsucește firele într - o fabrică de textile sau de frânghii . - Răsuci + suf . -

 

RĂSUCITURĂ

RĂSUCITÚRĂ , răsucituri , s . f . Fiecare dintre întorsăturile , în formă de spirală , pe care le capătă firul prin răsucire (

 

RADIOAMPLIFICARE

RADIOAMPLIFICÁRE , radioamplificări , s . f . Recepția , amplificarea și distribuirea prin fire a programelor de radiodifuziune sonoră cu ajutorul unei instalații de amplificare . [ Pr . : - di - o - ] - Radio ^1 + amplificare . Cf . fr . %

 

RADIORELEU

... RADIORELÉU , radiorelee , s . n . Instalație care permite realizarea unei comunicații fără fir

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>