Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUVÂNT
Rezultatele 291 - 300 din aproximativ 746 pentru CUVÂNT.
DICȚIONÁR , dicționare , s . n . Operă lexicografică cuprinzând cuvintele unei limbi , ale unui dialect , ale unui domeniu de activitate , ale unui scriitor etc . , organizate într - o anumită ordine ( de obicei alfabetică ) și explicate în aceeași limbă sau traduse într - o limbă străină . [ Pr . : - ți -
DICȚIÚNE , dicțiuni , s . f . Modul de a pronunța cuvintele , silabele și
DICTÁ , dictez , vb . I . Tranz . 1. A pronunța rar și deslușit cuvintele unei fraze , ale unui text , pentru ca ascultătorul să le poată scrie întocmai . 2. A impune ceva în mod categoric , a obliga pe cineva să accepte ceva fără condiții ; a
DIMINUTÍV , - Ă , diminutivi , - e , adj . , s . n . ( Substantiv , propriu sau comun , adjectiv sau , rar , altă parte de vorbire ) care se formează cu ajutorul unui afix prin care se arată că obiectele , ființele , însușirile etc . denumite sunt considerate ( în mod real sau afectiv ) mai mici decât cele exprimate de cuvântul de
DIMINUTIVÁL , - Ă , diminutivali , - e , adj . ( Despre sufixe , particule ) Care formează diminutive ; ( despre cuvinte , formații lexicale ) Format prin derivare cu sufixe , cu particule diminutivale . - Diminutiv + suf . -
DISARTRÍE , disartrii , s . f . ( Med . ) Articulare defectuoasă a
DISLALÍE s . f . ( Med . ) Greutate în pronunțarea
DISLEXÍE , dislexii , s . f . ( Med . ) Tulburare la citit manifestată prin modificarea cuvintelor , prin greșeli de lectură
DITIRÁMBIC , - Ă , ditirambici , - ce , adj . 1. Care aparține ditirambilor ( 1 ) , privitor la ditirambi . 2. Fig . ( Despre stil , vorbire , cuvinte etc . ) Plin de elogii exagerate ; emfatic ,
... DRÂNGA interj . ( De obicei repetat ) Cuvânt
DRĂGOSTÍ , drăgostesc , vb . IV . Tranz . și refl . recipr . ( Pop . ) A ( - și ) spune cuvinte de dragoste ; a ( se ) mângâia , a ( se )