Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONSTITUIT

 Rezultatele 291 - 300 din aproximativ 371 pentru CONSTITUIT.

REOLOGIE

REOLOGÍE s . f . Ramură a fizicii al cărei obiect de studiu îl constituie curgerea lentă și deformarea în timp a corpurilor solide sub acțiunea forțelor exercitate asupra lor . [ Pr . : re -

 

REPLICĂ

RÉPLICĂ , replici , s . f . 1. Răspuns prompt și energic care combate afirmațiile cuiva ; ripostă . 2. Porțiune din rolul unui actor , constituind un răspuns la cele spuse de partener . 3. Copie a unei opere de artă executată de autorul operei originale sau sub supravegherea lui directă . 4. ( Fiz . ) Mulaj al suprafeței unui corp , realizat sub forma unei pelicule care pe o parte este plană , iar pe cealaltă reproduce structura superficială a corpului , utilizat în microscopia electronică pentru studiul corpurilor groase , netransparente pentru

 

REPREZENTA

... stat în temeiul împuternicirii primite de la acestea sau de la lege ; a avea un împuternicit sau un mandatar . 4. A constitui , a fi , a însemna . 5. A - și readuce în conștiință imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior ...

 

REPREZENTANȚĂ

REPREZENTÁNȚĂ , reprezentanțe , s . f . 1. Organ care reprezintă în altă țară interesele țării sale în domeniul economic , politic etc . 2. ( În sintagmele ) Reprezentanță națională = organ de stat constituit din totalitatea deputaților . Reprezentanță comercială = organ al unui stat , care îl reprezintă în relațiile comerciale cu alte

 

REPREZENTATIV

REPREZENTATÍV , - Ă , reprezentativi , - e , adj . 1. ( Despre un organ sau un sistem de guvernare ) Care reprezintă o colectivitate și acționează în numele ei , fiind constituit prin alegeri . 2. Care ( prin însușirile sale ) reprezintă , ilustrează epoca , mediul , curentul din care face

 

RETINITĂ

RETINÍTĂ , retinite , s . f . Inflamație a retinei care determină scăderea progresivă a vederii , mergând până la pierderea ei , și care constituie , adesea , un simptom al unei afecțiuni

 

RIZOID

RIZOÍD , rizoizi , s . m . Organ de fixare și de absorție al unor plante inferioare , constituit din filamente simple sau ramificate cu peretele foarte

 

ROL

ROL , roluri , s . n . I. 1. Partitură scenică ce revine unui actor într - o piesă de teatru , unui cântăreț într - o operă etc . pentru interpretarea unui personaj . 2. Atribuție , sarcină care îi revine cuiva în cadrul unei acțiuni ; misiune . II. 1. Listă care cuprinde toate procesele ce urmează să se judece într - o anumită zi de către un organ de jurisdicție . 2. Registru în care organele financiare țin evidența impozitelor pentru fiecare contribuabil în parte . Rol fiscal . 3. ( Mar . ) Listă nominală a echipajului unei nave , constituind unul dintre documentele principale fără de care nu se poate naviga

 

ROLĂ

RÓLĂ , role , s . f . 1. Rotiță sau cilindru care se învârtește în jurul unui ax pentru a face să alunece mai repede un lanț , o curea de transmisie etc . Rolă de lanț . 2. Corp în formă de cilindru care poate fi rostogolit în jurul axei sale de simetrie , folosit ca organ de rulare sau ca unealtă de prelucrare prin apăsare . 3. Piesă mecanică de formă cilindrică cu ax interior , care se rotește ușor pentru a putea fi antrenată de film , având rolul de a imprima acestuia un anumit traseu în aparatul de fotografiat sau de filmat . 4. Unealtă formată dintr - un cilindru de lemn sau de aliaje neferoase , care servește la unele lucrări de finisare în construcții ( zugrăvit , tencuit ) . Rolă de tencuit . 5. Piesă de contact a unor trolee , constituită dintr - o roată cu șanț , care se rostogolește pe firul de contact . 6. ( Reg . ) Cuptor al mașinii de

 

ROSTUITOR

ROSTUITÓR , rostuitoare , s . n . Unealtă a lemnarului constituită dintr - o lamă de oțel , cu care se abat dinții pânzelor de ferăstrău . [ Pr . : - tu - i - ] - Rostui + suf . -

 

RUȘINOS

RUȘINÓS , - OÁSĂ , rușinoși , - oase , adj . 1. Care se rușinează ușor ; sfios , timid . 2. Care constituie o rușine , care aduce rușine ; blamabil , reprobabil . - Rușine + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>