Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CEI
Rezultatele 291 - 300 din aproximativ 1012 pentru CEI.
COMÂNDÁ , com ? nd , vb . I . Tranz . ( Înv . ) A face comândul ; a îngriji de cele necesare pentru
... CÓMĂ^2 , come , s . f . 1. Cel mai mic interval muzical , greu perceptibil pentru auz ; semn folosit pentru a indica în muzica instrumentală frazarea , iar în muzica vocală locurile unde ...
COMÁNDĂ , comenzi , s . f . 1. Acțiunea de a comanda ; ordin de executare a unei mișcări , a unui exercițiu ; poruncă . 2. Funcție de conducere a unei unități militare . 3. Operație manuală , semiautomată sau automată , prin care se pune în funcțiune , se reglează sau se oprește un sistem tehnic . 4. Construcția cea mai înaltă de pe puntea superioară a unei nave , de unde se efectuează conducerea navei . 5. Cerere prin care o persoană , o întreprindere etc . solicită livrarea unui anumit produs , executarea unei lucrări sau prestarea unui
COMBINÁRE , combinări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) combina ; îmbinare , împreunare ; combinație . 2. ( Mat . ; la pl . ) Totalitatea grupurilor care se pot alcătui cu un număr dat de elemente ( alese dintr - un număr mai mare ) , astfel încât fiecare grup să conțină sau numai elemente diferite între ele , sau numai elemente identice . 3. Fenomen chimic de unire a doi sau a mai multor atomi , molecule sau radicali pentru a forma molecula unei noi substanțe , cu însușiri diferite de cele ale substanțelor de la care s - a
CONĂCÁR , conăcari , s . m . ( Reg . ) Fiecare dintre cei doi flăcăi călări care însoțesc pe mire , în ziua nunții , când pleacă după mireasă ; tânăr călare în alaiul nunții ;
CONCENTRÁRE , concentrări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) concentra și rezultatul ei . 2. Însușire a atenției care constă în fixarea prelungită a conștiinței asupra unui obiect , a unei probleme sau a unei activități și sustragerea de la altele . 3. Operație de separare a mineralelor utile de cele sterile , utilizând metoda flotației , gravimetriei , magnetică etc . 4. ( Chim . ) Operație de mărire a concentrației unui component dintr - un amestec sau dintr - o soluție . 5. ( Ec . pol . ; în sintagmele ) Concentrarea producției = comasare și organizare a producției în întreprinderi din ce în ce mai mari . Concentrarea capitalului = creșterea capitalului prin acumulare . 6. ( În sintagma ) Lagăr de concentrare = loc izolat în care sunt închise anumite persoane pentru activitatea politică considerată indezirabilă sau din motive
... CONDÓR , condori , s . m . Cel
CONJUGÁRE , conjugări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) conjuga și rezultatul ei . 2. Flexiunea verbului . 3. Fig . Îmbinare , împletire . 4. ( Biol . ) Forma cea mai simplă de fecundație , care constă în unirea temporară a doi indivizi ( la infuzori ) sau a două celule ( la unele alge ) , urmată de un schimb reciproc de substanțe
CÓNSUL , consuli , s . m . 1. ( În republica romană ) Titlul celor trei magistrați , aleși anual , care dețineau puterea supremă ; persoană purtând acest titlu . 2. Persoană numită de un stat în funcția de șef al unei reprezentanțe oficiale cu rang de consulat în alt stat și care apără interesele economice , administrative și juridice ale unui stat , precum și pe cele ale cetățenilor
CONTRACURÉNT , contracurenți , s . m . Curgere în sensuri opuse a două fluide în contact pentru a realiza o interacțiune de natură fizică sau chimică între cele două
... CONTRAFAGÓT , contrafagoturi , s . n . Instrument muzical de suflat , mai mare decât fagotul și sunând cu o octavă mai jos decât acesta ; cel