Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ANUMIT

 Rezultatele 291 - 300 din aproximativ 1188 pentru ANUMIT.

AVIVA

AVIVÁ , avivez , vb . I . Tranz . A da o nuanță mai vie culorii țesăturilor sau pieilor prin tratarea lor cu anumite

 

AVIZAT

... AVIZÁT , - Ă , avizați , - te , adj . ( Despre oameni ) Care dovedește informare , pregătire , competență ( într - un anumit

 

AXĂ

... ÁXĂ^2 s . f . v . ax . ÁXĂ^1 , axe , s . f . Dreapta care se consideră orientată într - un anumit

 

AXA

... sau de rotație coincide cu o axă dată . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) orienta , a ( se ) defășura într - un anumit

 

BÂLCI

BÂLCI , b ? lciuri , s . n . Târg mare ținut la anumite epoci ale anului , la sărbătorile importante și însoțit de spectacole și de petreceri populare ;

 

BĂTAIE

BĂTÁIE , bătăi , s . f . I. 1. Lovitură repetată dată de cineva cuiva cu mâna sau cu un obiect . 2. ( Înv . ) Luptă , bătălie . 3. ( În expr . ) A pune ( ceva ) la bătaie = a ) a oferi ( ceva ) spre a fi cheltuit sau consumat ; b ) a risca ( ceva ) . II. 1. Lovire , izbire ( repetată ) a unui obiect de altul . 2. Lovitură dată într - un obiect ( cu mâna , cu ciocanul etc . ) 3. Zgomot ( ritmic ) produs de un motor sau de un mecanism în funcție . 4. Distanță până la care poate ajunge un proiectil , o săgeată etc ; felul cum trimite o armă proiectilul ; traiectoria unui proiectil ; p . ext . Distanță până la care poate ajunge vederea cuiva ; rază vizuală . 5. ( În legătură cu anumite fenomene ale naturii , a căror denumire determină sensul cuvântului ) a ) Suflare a vântului ; adiere . b ) Cădere a ploii , a grindinii etc . c ) Dogoreală , arșiță . d ) Lumină . 6. ( Reg . ) Lătrat ( scurt și ritmic ) al câinilor . 7. Boiște . III. 1. ( Sport ) Izbire a pământului cu piciorul înainte de desprinderea de pe sol , la o săritură . 2. ( În expr . și loc . adv . ) ( ...

 

BALDACHIN

BALDACHÍN , baldachine , s . n . 1. Acoperământ decorativ , împodobit cu perdele , așezat deasupra unui tron , a unui pat , a unui amvon , a unui catafalc etc . ; p . ext . lucrare de arhitectură care imită acest acoperământ decorativ . 2. Acoperământ de pânză care se purta deasupra unui demnitar laic sau al bisericii la anumite procesiuni . [ Pl . și baldachinuri . - Var . : ( înv . ) baldahin s .

 

BALISTIC

... în spațiu . 2. S . f . Ramură a mecanicii teoretice care studiază legile mișcării unui corp greu sau ale unui proiectil aruncat sub un anumit

 

BALON

BALÓN , baloane , s . n . 1. Aerostat alcătuit dintr - o învelitoare impermeabilă umplută cu un gaz mai ușor decât aerul , căruia i se poate atașa o nacelă . 2. ( În sintagma ) Balon de săpun = bășică suflată din clăbuci de săpun ; fig . vorbă goală , amăgitoare . 3. Vas sferic de sticlă , întrebuințat în laborator în anumite operații chimice . 4. Balonzaid (

 

BAZĂ

BÁZĂ , baze , s . f . I. 1. Parte care susține un corp , o clădire sau un element de construcție ; temei , temelie . 2. Fig . Ceea ce formează temeiul a ceva , elementul fundamental , esențial . 3. ( De obicei urmat de determinarea " economică " ) Totalitatea relațiilor de producție într - o etapă determinată a dezvoltării sociale . 4. Loc de concentrare a unor rezerve de oameni , de materiale etc . , care servește ca punct de plecare pentru o anumită activitate . Bază de aprovizionare . Bază de recepție . Bază de atac . 5. ( În sintagma ) Baza craniului = partea craniului care închide cutia craniană înspre ceafă . II. Corp chimic alcătuit dintr - un atom metalic legat cu unul sau mai mulți hidroxili , care albăstrește hârtia roșie de turnesol , are gust leșietic și , în combinație cu un acid , formează o sare . III. 1. Distanță între difuzoarele ( externe ) ale unui sistem de redare stereofonică . 2. ( Electron . ) Electrod corespunzător zonei cuprinse între cele două joncțiuni ale unui tranzistor . 3. ( Electron . ; în sintagma ) Bază de timp = unitate funcțională a unor aparate electronice , care generează impulsuri la intervale de timp

 

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFÍE , bibliografii , s . f . 1. Descriere de specialitate a lucrărilor unui autor sau a lucrărilor referitoare la o anumită problemă . 2. Carte care cuprinde o bibliografie ( 1 ) . 3. Ramură a bibliologiei care se ocupă cu descrierea , aprecierea , sistematizarea și răspândirea publicațiilor . 4. Material informativ asupra unei probleme . [ Pr . : - bli -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>