Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SPECIFICA
Rezultatele 281 - 290 din aproximativ 411 pentru SPECIFICA.
... PARNASIÁN , - Ă , parnasieni , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține parnasianismului , privitor la parnasianism , specific
... PARODÍSTIC , - Ă , parodistici , - ce , adj . Care se referă la parodie ( 1 ) , care este specific
... e , adj . , s . m . I. Adj . 1. Care este propriu unei singure ființe , unui singur lucru sau unei singure categorii de ființe sau de lucruri ; specific , caracteristic , particularist ^1 . 2. Care se referă la indivizi izolați , care are un caracter izolat ; individual . 3. Care are caracter personal , neoficial , care nu e ...
... PARTICULARÍSM^2 s . n . ( Rar ) Caracter intim , personal , specific al cuiva sau a ceva . - Particular + suf . - ism . PARTICULARÍSM^1 s . n . Concepție ideologică și politică conform căreia se pretinde autonomia unei provincii ...
... PATIBÁR , patibaruri , s . n . Bar cu specific
PÁTIO s . n . Curte interioară pavată , înconjurată cu arcade , specifică palatelor spaniole . [ Pr . : - ti - o ] - Cuv .
PEGMATÍT , pegmatite , s . n . Rocă magmatică în care mineralele sunt bine cristalizate și cu structură specifică , formată de obicei din cuarț , feldspat și mică , la care se asociază uneori minerale prețioase . [ Var . : pegmatítă s .
... PENDULÁR , - Ă , pendulari , - e , adj . Care are o mișcare ( ca ) de pendul ; specific
... PERIFÉRIC , - Ă , periferici , - ce , adj . Care ține de periferie , privitor la periferie ; situat la periferie , specific
PERIGLACIÁR , - Ă , periglaciari , - e , adj . Zonă ( În sintagma ) ( sau regiune ) periglaciară ( și substantivat , n . ) = regiune situată la periferia ghețarilor , caracterizată printr - o climă specifică și prin anumite procese și forme determinate de condițiile fizico -
PERSOÁNĂ , persoane , s . f . 1. Individ al speciei umane , om considerat prin totalitatea însușirilor sale fizice și psihice ; ființă omenească , ins . 2. ( În sintagmele ) Persoană fizică = om considerat ca subiect cu drepturi și cu obligații și care participă în această calitate la raporturile juridice civile . Persoană juridică ( sau morală ) = organizație care , având o alcătuire de sine stătătoare și un patrimoniu propriu în vederea îndeplinirii unui anume scop admis de lege , este subiect cu drepturi și cu obligații , deosebit de persoanele fizice care intră în componența ei . 3. Categorie gramaticală specifică verbului și unor pronume ( personal , reflexiv , posesiv , de întărire ) , prin care se indică vorbitorul , interlocutorul și orice obiect , deosebit de vorbitor și de interlocutor ; fiecare dintre formele flexionare ale verbului și ale unor pronume prin care se indică raporturile de mai