Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PURTA
Rezultatele 281 - 290 din aproximativ 458 pentru PURTA.
NOMINATÍV , - Ă , nominativi , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Caz al flexiunii nominale a cărui funcție specifica este aceea de subiect și care este considerat forma de bază a substantivului . 2. Adj . ( Fin . ; în sintagma ) Obligație nominativă = obligație care poartă înscris numele
NÚMĂR , numere , s . n . I. 1. Cantitate de elemente de același fel care intră într - o înșiruire , cantitate care arată de câte ori o mărime se cuprinde în alta de aceeași natură ; ceea ce reprezintă rezultatul unei măsurări ; semn grafic sau grup de semne grafice care indică o asemenea cantitate , un asemenea rezultat . 2. Categorie gramaticală prin care se exprimă deosebirea dintre un singur exemplar și două sau mai multe exemplare ale aceluiași obiect . II. 1. Cifră sau succesiune de cifre servind la identificarea unui obiect dintr - o mulțime de obiecte sau de clase de obiecte organizate într - un anumit fel , ca indice de mărime , de valoare etc . ; p . ext . obiect care corespunde acestei cifre ori succesiunii de cifre , care poartă pe el o asemenea indicație . 2. Bucată sau parte din programul unui concert , al unui spectacol de estradă , de circ etc . ; parte distinctă dintr - o operă ( duet , arie etc . ) . III. ( Fam . , în expr . ) Numărul unu = de prima calitate , fără pereche ; strașnic ,
NUMAIDECÂT adv . 1. Imediat , fără întârziere . 2. ( Poartă accentul în frază ) Negreșit , neapărat . - Numai + de +
NUMEROTÁT^2 , - Ă , numerotați , - te , adj . Care poartă un număr de ordine ( pentru a putea fi identificat și deosebit ) ; înregistrat sub un anumit număr ; spec . paginat . - V. numerota . NUMEROTÁT^1 s . n . Numerotare . - V.
NUMÍT , - Ă , numiți , - te , adj . 1. Care poartă numele sau porecla de . . . , cu numele de . . . , al cărui nume este . . . 2. ( Înv . ) Cunoscut , renumit ,
NUTRÍT , - Ă , nutriți , - te , adj . 1. Care a fost alimentat , hrănit . 2. Fig . ( Despre sentimente , idei ) Care a fost intreținut , cultivat , purtat în suflet sau în
OBLÁNIC , oblanice , s . n . ( Reg . ) Suport făcut dintr - o bucată de pânza încolăcită , pe care femeile îl pun pe creștet când poartă greutăți pe
OCHELARÍST , - Ă , ochelariști , - ste , s . m . și f . ( Fam . ) Persoană care poartă ochelari . - Ochelari + suf . -
OFIȚÉR , ofițeri , s . m . I. 1. Nume generic pentru gradele militare de la sublocotenent până la general ; persoană care poartă unul dintre aceste grade . 2. Titlu dat unor funcționari cu atribuții sau cu însărcinări speciale ; persoană având acest titlu . 3. ( Ieșit din uz ) Grad ( mai mare decât cel de cavaler ) conferit prin anumite decorații ; persoană care a primit acest grad . II. ( Pop . ) Varietate de crap lung și subțire , cu capul mare și osos , cu carnea tare și puțin gustoasă , care trăiește în bălțile din Delta Dunării ( Cyprinus carpio
OMOFÓR , omofoare , s . n . Veșmânt bisericesc în forma unei eșarfe , pe care arhiereul îl poartă pe umeri în timpul serviciului
OMONÍM , omonime , ( 1 ) s . n . , omonimi , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Cuvânt care are aceeași formă și aceeași pronunțare cu alt cuvânt sau cu alte cuvinte , de care diferă ca sens și ca origine . 2. S . m . Persoană care poartă același nume cu altcineva ;