Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONSTA

 Rezultatele 281 - 290 din aproximativ 459 pentru CONSTA.

METONIMIE

METONIMÍE , metonimii , s . f . Figură de stil care constă în inversiunea voluntară a categoriilor logice ale întregului prin parte , ale părții prin întreg , ale cauzei prin efect , ale efectului prin cauză , ale abstractului prin concret , ale posesorului prin lucrul posedat

 

MIELITĂ

MIELÍTĂ , mielite , s . f . Boală care constă în inflamarea nervilor mielinici . [ Pr . : - mi -

 

MINIATURISM

MINIATURÍSM s . n . ( Rar ) Arta miniaturistului ; p . ext . manieră artistică care constă în preocuparea pentru aspectele miniaturale , delicate ale realității . [ Pr : - ni - a - ] - Miniatură + suf . -

 

MIZANSCENĂ

MIZANSCÉNĂ , mizanscene , s . f . Organizare a unei reprezentații artistice care constă în găsirea locului , decorurilor , mișcărilor , jocului actorilor etc . ; punere în scenă . - V.

 

MOAR

MOAR , moaruri , s . n . 1. Țesătură de mătase ori de bumbac mercerizat , care face ape . 2. ( Tel . ) Perturbație vizibilă pe ecranul unui televizor constând într - o rețea de linii cu deplasare

 

MONOBLEPSIE

MONOBLEPSÍE , monoblepsii , s . f . Defect al vederii care constă în neputința de a vedea clar cu ambii ochi , în timp ce cu fiecare în parte bolnavul vede

 

MONOCROMIE

MONOCROMÍE , monocromii , s . f . 1. Procedeu de pictură sau de tipar care constă în folosirea unei singure culori ; predominare a unei culori într - un tablou . 2. Reproducere într - o singură

 

MONOVERB

MONOVÉRB , monoverbe , s . n . Joc distractiv care constă în a reprezenta un cuvânt prin litere combinate între ele sau prin figuri , sensul acestuia reieșind din poziția elementelor

 

MORFINOMANIE

MORFINOMANÍE s . f . Toxicomanie care constă în introducerea repetată în organism , prin injecții , a unor doze din ce în ce mai mari de

 

MOZAIC

MOZÁIC^2 , - Ă , mozaici , - ce , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care ține de mozaism , privitor la mozaism . 2. S . m . și f . Adept al mozaismului . [ Pr . : - za - ic ] MOZAÍC^1 , mozaicuri , s . n . 1. Lucrare de tehnică decorativă , care constă în ansamblarea artistică a unor bucăți mici de marmură , de ceramică , de sticlă , de smalț etc . de diferite culori , lipite între ele cu mortar sau cu mastic . 2. Fig . Amestec de elemente eterogene . 3. Viroză a plantelor , manifestată prin apariția unor pete decolorate pe frunze , care alternează cu porțiuni colorate normal , având aspectul de mozaic (

 

NANOMELIE

NANOMELÍE s . f . Anomalie congenitală constând din proporțiile anormal de mici ale unuia sau ale mai multor

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>