Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STUDIAT
Rezultatele 261 - 270 din aproximativ 338 pentru STUDIAT.
PSIHOENDOCRINOLOGÍE s . f . Ramură a endocrinologiei care studiază influența sistemului endocrin asupra
PSIHOFÍZIC , - Ă , psihofizici , - ce , s . f . , adj . 1. Curent psihologic care studiază pe cale experimentală raporturile cantitative dintre intensitatea stimulilor fizici și intensitatea stărilor psihice corespunzătoare , dând o formulare matematică concluziilor obținute . 2. Adj . Care aparține psihofizicii ( 1 ) , privitor la psihofizică . 3. Adj . Care aparține psihicului și fizicului , privitor la psihic și la
PSIHOSOMÁTIC , - Ă , psihosomatici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Disciplină medicală care studiază originea psihică a unor boli și folosirea mijloacelor psihologice în terapia lor . 2. Adj . De psihosomatică (
PSIHOTÉHNICĂ s . f . Ramură a psihologiei care studiază problemele activității oamenilor sub aspectul practic ,
PSIHOTRÓNIC , psihotronici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Disciplină biofizică care studiază interacțiunile psihice la distanță . 2. Adj . De psihotronică (
PTERIDOLOGÍE s . f . Ramură a botanicii care studiază
RADIOACTIVITÁTE s . f . 1. Proprietate a unor elemente cu atomii grei ( radiu , uraniu etc . ) de a emite , prin dezagregare spontană , unele radiații corpusculare ( și radiații electromagnetice ) . 2. Disciplină care studiază aceste proprietăți și elemente care țin de ele . [ Pr . : - di -
RADIOCHIMÍE s . f . Ramură a chimiei care studiază probleme legate de elementele radioactive . [ Pr . : - di -
RADIOELÉCTRIC , - Ă , radioelectrici , - ce , adj . Care aparține radioelectricității , privitor la radioelectricitate , studiat de radioelectricitate . [ Pr . : - di -
RADIOELECTRICITÁTE s . f . Parte a fizicii care studiază oscilațiile de înaltă frecvență și undele electromagnetice , precum și aplicațiile acestora în radiocomunicații , în radiolocație etc . [ Pr . : - di -
RADIOFÍZICĂ s . f . Disciplină care studiază producerea și propagarea undelor electromagnetice , influența stării atmosferei asupra acestora etc . constituind baza fizică a radiotehnicii . [ Pr . : - di -