Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru R.
Rezultatele 261 - 270 din aproximativ 481 pentru R..
RĂȘINÓS , - OÁSĂ , rășinoși , - oase , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre arbori ) Care conține , care produce rășină . 2. S . f . pl . Denumire generică dată unor arbori sau arbuști ale căror organe conțin rășină și care formează singuri sau în asociații păduri întinse ; conifere . 3. Adj . Care are aspectul și proprietățile rășinii ; lipicios , cleios . - Rășină + suf . -
RĂȘLUÍ , rășluiesc , vb . IV . Tranz . 1. A smulge , a desprinde așchii , părți din ceva . 2. Fig . A lua , a răpi ( prin abuz sau prin violență ) o parte din ceva . 3. Fig . A distruge , a pustii , a rade de pe fața pământului ( o așezare omenească ) . - Et .
RĂȘLUÍRE , rășluiri , s . f . Acțiunea de a rășlui și rezultatul ei . - V.
RĂȘLUÍT , - Ă , rășluiți , - te , adj . ( Despre grăunțe , semințe etc . ) Descojit ^2 , decorticat . - V.
RĂȚOÍ^2 , rățoiesc , vb . IV . Refl . ( Fam . ) A se răsti la cineva , a amenința pe cineva . RĂȚÓI^1 , rățoi , s . m . Bărbătușul
RĂBDĂTÓR , - OÁRE , răbdători , - oare , adj . 1. Care suportă cu tărie ( și fără împotrivire ) neplăceri fizice sau morale . 2. Perseverent , stăruitor , tenace . - Răbda + suf . -
RĂBLĂGÍ vb . IV v .
RĂBLĂGÍT , - Ă - Ă adj . v .
RĂBLĂRÍT , - Ă , răblăriți , - te , adj . ( Fam . ) Uzat ,
RĂBÚȘ s . n . v .
RĂBUFNEÁLĂ , răbufneli , s . f .