Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SINTAGMĂ
Rezultatele 251 - 260 din aproximativ 945 pentru SINTAGMĂ.
COLÓNIE^2 s . f . ( Și în sintagma apă de colonie ) Lichid parfumat , fabricat din alcool și diverse uleiuri vegetale , folosit în cosmetică . COLONÍE^1 , colonii , s . f . 1. ( În antichitate ) Cetate sau oraș întemeiat , în scopuri comerciale sau strategice , de fenicieni , de greci sau de alte popoare pe teritorii străine . 2. Teritoriu ocupat și administrat de o națiune străină și care este dependent de aceasta pe plan politic , economic , cultural etc . 3. Grup compact de persoane ( de aceeași origine ) așezat într - o țară sau într - o regiune a unei țări și care provine din imigrare sau din strămutare . 4. Grup de copii trimiși la odihnă în stațiuni climaterice sau balneare ; loc unde este găzduit acest grup de copii . 5. Grup de animale din aceeași specie , care duce viața în comun . Colonie de
COLUMBÁCĂ adj . Muscă columbacă ( În sintagma ) ( și substantivat , f . ) = insectă mică asemănătoare cu o musculiță , a cărei înțepătură veninoasă poate provoca moartea vitelor sau chiar a copiilor ( Simulium
COMBINATÓRIE , combinatorii , adj . Analiză combinatorie ( În sintagma ) = capitol din calculul probabilităților care studiază aranjamentele , permutările și
COMPATIBILITÁTE s . f . 1. Faptul de a fi compatibil ; însușirea a tot ce e compatibil ; potrivire . 2. ( Log . ) Raport între două enunțuri care nu se exclud reciproc . 3. ( Mat . ) Proprietate a unui sistem de relații de a fi compatibil , părțile sale neexcluzându - se una pe cealaltă . 4. ( Tel . ; în sintagma ) Compatibilitate inversă =
COMPLÉT^2 , - Ă , compleți , - te , ( 1 ) adj . , completuri , ( 2 , 3 ) s . n . , ( 4 ) adv . 1. Adj . Care conține tot ceea ce trebuie ; căruia nu - i lipsește nici una dintre părțile constitutive ; întreg , desăvârșit , deplin , împlinit . 2. S . n . ( În sintagma ) Complet de judecată = colectiv alcătuit din numărul legal de judecători și asesori care iau parte la soluționarea unui litigiu . 3. S . n . Costum de haine ; obiect de îmbrăcăminte compus din două ( sau mai multe ) piese asortate . 4. Adv . În întregime , cu desăvârșire . [ Var . : compléct , - ă adj . ] COMPLÉT^1 , completuri , s . n . ( Franțuzism ieșit din uz ) Bal popular ; local de dans ( în cartierele periferice ale unui oraș ) . - Probabil din cuplet ( confundat , prin etimologie populară , cu complet ^
COMPLETÍVĂ , completive , adj . Propoziție completivă ( În sintagma ) ( și substantivat , f . ) = propoziție subordonată care are rol de complement pe lângă verbul din altă
COMPONÉNT , - Ă , componenți , - te , adj . , subst . 1. Adj . Care intră ca parte într - un întreg ; alcătuitor . 2. S . n . ( Chim . ) Fiecare dintre substanțele sau speciile moleculare ale unui sistem fizico - chimic . 3. S . f . ( Fiz . ) Fiecare dintre vectorii în care se descompune un anumit vector și ale căror efecte însumate sunt echivalente cu efectul vectorului dat . 4. S . n . pl . ( Electron . ; în sintagmele ) Componente active = denumire generică pentru diode , tranzistoare , circuite integrate . Componente pasive = denumire generică pentru rezistoare , capacitoare
COMPOUNDÁT , - Ă , compoundați , - te , adj . Grăsimi compoundate ( În sintagma ) = substanțe grase formate dintr - un amestec omogenizat de mai multe sorturi de grăsimi , substitute ale unturii de porc . [ Pr . : - paun - ] - V.
COMPRESÓR , - OÁRE , compresori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care comprimă . 2. S . n . Mașină , cu piston și cu rotor , întrebuințată pentru ridicarea presiunii unui gaz . 3. S . n . Cilindru metalic masiv , cu tracțiune animală sau mecanică , servind la îndesarea terasamentelor , nivelarea șoselelor etc . 4. S . n . ( În sintagma ) Compresor de dinamică = aparat electronic care realizează compresia dinamicii semnalelor electrice . 5. S . n . ( Med . ) Instrument cu care se strânge un vas sanguin în timpul unei
COMPUTÁRE , computări , s . f . Computarea prevenției ( În sintagma ) = scădere a perioadei de arest preventiv din timpul total al pedepsei privative de libertate la care e condamnată o
COMÚNĂ , comune , s . f . 1. Unitate de bază administrativ - economică , alcătuită din unul sau mai multe sate și condusă de un primar . 2. ( În sintagma ) Comuna primitivă = prima treaptă de dezvoltare a societății omenești , caracterizată prin munca în comun și prin împărțirea egală a bunurilor