Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUBSTANTIVAT

 Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 471 pentru SUBSTANTIVAT.

NĂSCOCITOR

NĂSCOCITÓR , - OÁRE , născocitori , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) 1. Care creează , născocește ( 1 ) ; inventiv . 2. Care scornește , plăsmuiește , născocește ( 2 ) ; p . ext . mincinos . - Născoci + suf . -

 

NĂSOS

NĂSÓS , - OÁSĂ , năsoși , - oase , adj . ( Adesea substantivat ) Care are nasul mare ; nărtos , năsut . - Nas + suf . -

 

NĂUC

NĂÚC , - Ă , năuci , - ce , adj . ( Adesea substantivat ) 1. Amețit , buimăcit ( din cauza unei emoții puternice , a unei dureri , a unui zgomot etc . ) ; dezorientat , zăpăcit , buimac , uluit , năucit . 2. ( Înv . și pop . ) Nătâng ( 1 ) , prost ,

 

NĂZDRĂVAN

NĂZDRĂVÁN , - Ă , năzdrăvani , - e , adj . 1. ( În mitologia populară ; adesea substantivat ) Înzestrat cu puteri supranaturale ; spec . care are darul de a ști și prevesti ce se va întâmpla . 2. Extrem de priceput , de iscusit , de dibaci , de deștept ; admirabil , nemaipomenit , extraordinar , grozav ( de frumos , de interesant etc . ) . 3. Care se ține de pozne , care provoacă haz prin ceea ce spune sau face ; glumeț , poznaș , ghiduș . [ Var . : năzdraván , - ă , năzdrávăn , - ă , nezdrávăn , - ă adj . ] - Ne - +

 

NAIV

NAÍV , - Ă , naivi , - e , adj . ( Despre oameni ; adesea adverbial și substantivat ) 1. Lipsit de experiență și de prefăcătorie , simplu , natural , credul și sincer . 2. ( Peior . ) Lipsit de judecată

 

NATANTOL

NATANTÓL , - OÁLĂ , natantoli , - oale , adj . ( Reg . ; adesea substantivat ) Prostănac , nătâng , neghiob , neîndemânatic . [ Var . : nătăntól , - oálă adj . ] - Et .

 

NAUFRAGIAT

NAUFRAGIÁT , - Ă , naufragiați , - te , adj . ( Despre nave ; p . ext . despre oameni ; adesea substantivat ) Care a suferit un naufragiu . [ Pr . : na - u - fra - gi - at ] - V.

 

NEȘTIUTOR

NEȘTIUTÓR , - OÁRE , neștiutori , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care nu știe ( nimic ) ; ignorant , nepriceput ; lipsit de

 

NEASCULTĂTOR

NEASCULTĂTÓR , - OÁRE , neascultători , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care nu ascultă ( de cineva sau de ceva ) , care nu se supune ; p . ext . rău , obraznic . [ Pr . : ne - as - ] - Ne - +

 

NEFERICIT

NEFERICÍT , - Ă , nefericiți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care nu este fericit , care îndură suferințe ( morale ) ; cuprins de durere ;

 

NEGLASNICĂ

NEGLÁSNICĂ , neglasnice , adj . Slovă neglasnică ( Înv . ; în sintagma ) ( și substantivat , f . ) = consoană . - Ne - +

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>