Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IA
Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 409 pentru IA.
MOTO ^1 - Element de compunere care înseamnă " pus în mișcare cu ajutorul unui motor " , " echipat cu un motor " și care servește la formarea unor substantive și a unor adjective . MÓTO^2 , motouri , s . n . Citat luat , de obicei , dintr - o operă consacrată sau semnată de un autor celebru , pus la începutul unei lucrări , al unui capitol etc . cu scopul de a releva ideea fundamentală a scrierii
NĂIMÍT , - Ă , năimiți , - te , s . m . și f . , adj . ( Înv . și pop . ) 1. S . m . și f . , adj . ( Persoană ) angajată cu plată pentru a efectua o muncă ( temporară ) . 2. Adj . Care este dat sau luat cu chirie . [ Pr . : nă - i - ] - V.
... NĂRĂVÍ , nărăvesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A lua sau a face să ia un obicei rău ; a ( se ) deprinde , a ( se ) învăța cu nărav ( 1 ) . 2. Refl ...
NĂSCÚT^1 s . n . ( Înv . și reg . ) Faptul de a ( se ) naște ; p . ext . ziua nașterii cuiva . V. naște . NĂSCUT ^2 , - Ă , născuți , - te s . m . și f . , adj . ( Cel ) care a căpătat viață , a luat ființă , a venit pe lume . V.
... NARCOMANÍE , narcomanii , s . f . ( Med . ) Obișnuință morbidă de a lua
NEBĂGÁT^1 s . n . Pe nebăgate de ( în expr . ) ( sau în ) seamă = fără a ( se ) observa ; pe nesimțite . - Ne - + băgat . NEBĂGÁT^2 , - Ă , nebăgați , - te , adj . Nebăgat în seamă ( în expr . ) = a ) care nu este luat în considerație , care este trecut cu vederea ; b ) care nu a fost văzut , observat . - Ne - +
... NEBELIGERÁNȚĂ s . f . Stare a unei națiuni , care , fără a manifesta o strictă neutralitate , se abține de a lua
NECRISTALIZÁT , - Ă , necristalizați , - te , adj . ( Despre substanțe ) Care nu prezintă o stare cristalină regulată ; care nu a luat o formă precisă , potrivită ;
NEGLIJÁBIL , - Ă , neglijabili , - e , adj . Care poate fi lăsat la o parte sau trecut cu vederea ( fără nici o pierdere ) ; care nu trebuie luat neapărat în seamă ; fără
NEOPLAZÍE , neoplazii , s . f . ( Med . ) Proces patologic de formare a unui țesut nou , tumoral , prin înmulțirea exagerată a celulelor și uneori prin modificarea structurii caracteristice a țesutului din care a luat
NERECEPȚIONÁT , - Ă , nerecepționați , - te , adj . 1. Care nu a fost luat în primire verificându - i - se calitatea . 2. Care nu a fost recepționat prin aparatură radio . [ Pr . : - ți - o - ] - Ne - +