Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CHIMIC
Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 516 pentru CHIMIC.
FURÁN s . m . Combinație chimică organică lichidă , obținută la distilarea rășinilor de conifere și folosită ca important intermediar în sintezele de mase plastice și de
... GADOLÍNIU s . n . Element chimic
... GÁLIU s . n . Element chimic , metal moale , ductil , de culoare cenușie , folosit la fabricarea unor termometre care măsoară temperaturi înalte sau ( ca aliaj ) la fabricarea tranzistoarelor , la construirea oglinzilor optice ...
GAZIFICÁ , gazífic , vb . I . Tranz . 1. A transforma un combustibil solid sau lichid într - un combustibil gazos cu o compoziție chimică diferită de aceea a substanței din care provine . 2. A dispersa un lichid în masa unui gaz ^2 ( pentru a extrage țițeiul prin erupție ) . [ Var . : gazeificá
GENÓL s . n . Substanță chimică organică , folosită ca developator
GEOCHIMÍE s . f . Ramură a chimiei care studiază răspândirea și deplasarea elementelor chimice care alcătuiesc scoarța Pământului . [ Pr . : ge -
... GERMÁNIU s . n . Element chimic
GRAVIMETRÍE s . f . 1. Parte a geofizicii care studiază distribuția geografică a câmpului de gravitație . 2. Metodă chimică prin care se determină cantitatea unui element dintr - un amestec prin separarea lui cu ajutorul unui
GUANIDÍNĂ s . f . Substanță chimică organică solidă , solubilă în apă , folosită la fabricarea unor medicamente , a unor rășini sintetice ,
GUST , gusturi , s . n . I. Simț prin care organismul primește ( cu ajutorul limbii și mucoasei bucale ) informații asupra proprietăților chimice ale unor substanțe cu care vine în contact ; senzație produsă de o substanță ( alimentară ) prin excitarea limbii și mucoasei bucale ; proprietatea unor substanțe ( alimentare ) de a provoca această senzație . II. Fig . 1. Capacitatea de a înțelege sau de a aprecia frumosul ( în natură , în artă ) . 2. Înclinație , predispoziție , pornire . 3. Plăcere , dorință ,
... HÁFNIU s . n . Element chimic