Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ANIMALE

 Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 1252 pentru ANIMALE.

ARBORICOL

ARBORÍCOL , - Ă , arboricoli , - e , adj . ( Despre insecte , animale ) Care trăiește pe arbori sau printre

 

ARCAN

ARCÁN^2 , arcane , s . n . ( Livr . ; mai ales la pl . ) Taină , secret . ARCÁN^1 , arcane , s . n . 1. Laț pentru prinderea sau priponirea animalelor , în special a vitelor . 2. ( Art . ) Dans popular românesc , asemănător cu sârba ; melodie după care se execută acest

 

AREAL

AREÁL s . n . Aria specifică de răspândire a unei specii , a unei clase etc . de plante sau de animale . [ Pr . : - re -

 

ARICI

... ARICÍ^2 , pers . 3 aricește , vb . IV. Refl . A se îmbolnăvi de ariceală . ARÍCI^1 , arici , s . m . 1. Animal mamifer insectivor , cu botul ascuțit și corpul gros , acoperit cu țepi ( Erinaceus europaeus ) . 2. Instrument cu care se îndepărtează crusta depusă pe pereții unor canale ...

 

ARIE

ÁRIE^1 , arii , s . f . 1. Loc special amenajat unde se treieră cerealele ; arman . 2. Suprafață de teren sau platformă pe care se așează cărămizile la uscat , se montează unele elemente de construcții , se prepară betonul etc . ÁRIE^2 , arii , s . f . 1. ( Mat . ) Măsură a unei suprafețe ( exprimată în valori numerice ) . Aria cercului . 2. ( Suprafață , teritoriu considerat ca ) zonă de răspândire a unui fenomen , a unui grup de plante sau de animale etc . ÁRIE^3 , arii , s . f . Compoziție muzicală vocală ( cu acompaniament de orchestră , de pian etc . ) care face parte dintr - o operă , operetă

 

ARM

... ARM , armuri , s . n . ( Reg . ) Parte a piciorului de dinapoi al unui animal

 

ASEXUAT

ASEXUÁT , - Ă , asexuați , - te , adj . ( Despre plante și animale ) Care nu are caractere de apartenență la unul dintre

 

ATAVISM

... ATAVÍSM s . n . Apariție la un descendent animal

 

AUGUR

AUGÚR , auguri , ( 1 ) s . m . , augure , ( 2 ) s . n . ( În antichitatea romană ) 1. S . m . Preot căruia i se atribuia facultatea de a prevesti viitorul sau de a interpreta voința zeilor după zborul și cântecul păsărilor sau după măruntaiele animalelor sacrificate . 2. S . n . Prevestire făcută de auguri ( 1 ) ;

 

AUTOFECUNDARE

AUTOFECUNDÁRE , autofecundări , s . f . ( La unele plante și specii inferioare de animale ) Fecundare rezultată în urma unirii a două elemente sexuale provenite de la unul și același individ . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^1 - + fecundare ( după fr .

 

AUTOLIZĂ

AUTOLÍZĂ , autolize , s . f . ( Biol . ) Dezintegrare a celulelor și a țesuturilor din plante și din animale sub acțiunea enzimelor proprii . [ Pr : a -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>