Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AȘEZA
Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 409 pentru AȘEZA.
NAI , naiuri , s . n . Numele a două instrumente muzicale populare de suflat : a ) instrument compus dintr - un grup puțin concav de fluiere de dimensiuni diferite , așezate în ordinea mărimii lor ; b ) fluier de trestie cu șapte
NERVÚRĂ , nervuri , s . f . 1. Fiecare dintre fasciculele conducătoare liberiene lemnoase care străbat limbul frunzelor și prin care circulă sevă . P . anal . ( Rar ) Fiecare dintre ramificațiile cele mai subțiri ale rădăcinii unui copac . 2. Fiecare dintre fibrele cornoase , ramificate în formă de rețea , care străbat membrana aripii unor insecte . 3. ( La pl . ) Rețea de dungi de altă culoare decât fondul , care dau un aspect marmorat unei suprafețe ; ( și la sg . ) fiecare dintre dungile care formează această rețea . 4. Proeminență pe suprafața interioară sau exterioară a unei piese , a unui organ de mașină etc . , care servește la mărirea rezistenței sau a rigidității piesei , la mărirea suprafeței de schimb de căldură etc . 5. ( Arhit . ) Fiecare dintre mulurile care formează osatura unei bolți ( gotice sau romanice ) ; mulură care conturează și decorează muchiile unei bolți , marginile unei nișe etc . 6. Grindă de beton armat turnată o dată cu planșeul și servind la întărirea acestuia . 7. Fiecare dintre piesele așezate pe axa unei aripi de avion pentru a asigura profilul aripii , a împiedica deformarea ei și a mări rezistență scheletului acesteia . 8. ( De obicei la pl . ) Cută foarte îngustă , cusută ca garnitură ...
NORD s . n . sg . 1. Unul dintre cele patru puncte cardinale aflat în direcția stelei polare ; miazănoapte . ( Adjectival ) Polul Nord . 2. Parte a globului pământesc , a unui continent , a unei țări etc . așezată spre nord ( 1 ) ; ținut
NORD - ÉST - ÉST s . n . Punct cardinal secundar situat pe direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile nord și est ; parte a globului pământesc , a unui continent , a unei țări etc . așezată între nord și
NORD - VÉST - VÉST s . n . Punct cardinal secundar situat pe direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile nord și vest ; parte a globului pământesc , a unui continent , a unei țări etc . așezată între nord și
OBLÓN , obloane , s . n . 1. Dispozitiv format din unul sau din mai multe panouri de metal , de lemn sau de material plastic , așezat în fața sau în spatele unei ferestre , al unei uși sau al unei deschideri și servind pentru protecție sau pentru reglarea luminii care intră în camera respectivă . 2. ( Reg . ) Deschizătură în formă de fereastră într - un perete , în special în peretele podului ; tăblie de lemn care închide această deschizătură . 3. ( Înv . ) Ușă la trăsură ; portieră a unui cupeu . - Et .
OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...
... A reține pentru sine , a pune deoparte , a - și însuși un obiect , o valoare etc . 4. Refl . A se așeza ( temporar ) , a se stabili , a se fixa undeva . 5. Tranz . A împiedica de la o acțiune , a nu ...
OPÚNȚIA s . f . Gen de plante din familia cactaceelor , cărnoase , cu ramuri cilindrice sau turtite lateral , de formă ovală , cu spini așezați în smocuri , cu flori mari , albe , roșii sau galbene . ( Opuntia ) ; plantă care face parte din acest gen . [ Pr . : - ți -
... ORÂNDUÍ , orânduiesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) așeza , a ( se ) grupa într - o anumită ordine ; a ( se ) aranja . 2. Tranz . A hotărî , a dispune ; a ...
ORÂNDUÍT , - Ă , orânduiți , - te , adj . 1. Pus , așezat într - o anumită ordine ; aranjat , rânduit . 2. ( Înv . ) Împuternicit , învestit . 3. ( Înv . ) Stabilit , fixat , hotărât ,