Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 2311 - 2320 din aproximativ 8917 pentru UN.

PREBENDĂ

PREBÉNDĂ , prebende , s . f . Venit ( fix ) acordat în trecut unui cleric catolic din Transilvania , mai ales unui canonic ^

 

PRECĂDERE

PRECĂDÉRE s . f . Întâietate , prioritate , preferință acordată unei persoane , unei probleme

 

PRECARIA

PRECÁRIA s . f . ( În antichitate și în evul mediu , în apusul Europei ) Drept de posesiune asupra unui lot de pământ , primit în schimbul prestării unor obligații față de proprietarul funciar . [ Pr . : - ri -

 

PRECAUT

... PRECÁUT , - Ă , precauți , - te , adj . ( Despre oameni ) Care prevede un pericol posibil , care acționează cu băgare de seamă și ia toate măsurile de prevedere pentru evitarea unui pericol , unei neplăceri ; ( despre vorbe , gesturi etc . ) care ...

 

PRECIPITA

... PRECIPITÁ , precípit , vb . I . 1. Tranz . și refl . A face să se desfășoare sau a se desfășura într - un timp mai scurt sau într - un ritm mai rapid decât cel obișnuit sau decât cel așteptat ; a ( se ) grăbi , a ( se ) zori . 2. Tranz . A provoca ...

 

PRECONSOLIDARE

PRECONSOLIDÁRE , preconsolidări , s . f . ( Geol . ) Consolidare naturală a unui strat de pământ argilos supus , în trecut , unei sarcini geologice mai mari decât cea actuală . - Pre ^1 - +

 

PREFIGURA

PREFIGURÁ , prefigurez , vb . I . Tranz . ( Livr . ) A prezenta , a schița ceva în linii mari , înainte de realizare , de aplicare ; a avea sau a sugera toate trăsăturile unui lucru , ale unui fenomen etc .

 

PREFORMISM

PREFORMÍSM s . n . Teorie biologică potrivit căreia dezvoltarea unui individ constă într - o simplă creștere în dimensiuni a unei structuri existente în

 

PREROGATIVĂ

PREROGATÍVĂ , prerogative , s . f . Împuternicire , privilegiu acordat în exclusivitate șefului unui stat sau unui

 

PRESETUPĂ

PRESETÚPĂ , presetupe , s . f . Garnitură de etanșare a unui organ mobil al unei mașini ;

 

PRESGARNITURĂ

PRESGARNITÚRĂ , presgarnituri , s . f . Garnitură de etanșare a unui organ mobil al unei

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>