Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FĂCUT

 Rezultatele 2301 - 2310 din aproximativ 3497 pentru FĂCUT.

OBERȚAL

ÓBERȚAL , oberțali , s . m . ( Ieșit din uz ) Chelner care făcea încasările de la clienți . - Ober +

 

OBIȘNUI

... OBIȘNUÍ , obișnuiesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A câștiga sau a face să câștige o anumită deprindere prin repetarea frecventă a aceleiași acțiuni ; a ( se ) deprinde , a ( se ) familiariza , a ...

 

OBIȘNUIT

... OBIȘNUÍT , - Ă , obișnuiți , - te , adj . 1. Care a devenit obicei , care a intrat în obișnuința cuiva , caracteristic cuiva . 2. Care se face , se întâmplă , sau se întâlnește în mod regulat ; care se folosește adesea ; curent . 3. Care nu se distinge prin nimic în mod deosebit ; comun , simplu ...

 

OBICEI

... 1. Deprindere individuală câștigată prin repetarea frecventă a aceleiași acțiuni ; fel particular de a se purta sau de a face ceva ; obișnuință , învăț . 2. Deprindere consacrată ; mod de a se purta , de a se îmbrăca , rânduială , uz etc . comune unui popor ...

 

OBIECTA

... OBIECTÁ , obiectez , vb . I . Tranz . A face o obiecție ; a arăta argumentele pentru care se contestă ceea ce susține altcineva ; a contesta , a invoca motive , a ...

 

OBLANIC

OBLÁNIC , oblanice , s . n . ( Reg . ) Suport făcut dintr - o bucată de pânza încolăcită , pe care femeile îl pun pe creștet când poartă greutăți pe

 

OBLIGATORIU

OBLIGATÓRIU , - IE , obligatorii , adj . Care trebuie urmat întocmai , care trebuie făcut , îndeplinit ;

 

OBLITERA

... vb . I . 1. Refl . și tranz . ( Livr . ; despre inscripții , manuscrise etc . ) A ( se ) șterge treptat , a deveni sau a face să devină neciteț . 2. Tranz . A anula o marcă poștală sau un timbru prin aplicarea unei ștampile . 3. Tranz . ( Med . ) A astupa ...

 

OBOR

OBÓR^2 , oboare , s . n . Împrejmuire de nuiele sau de stuf făcută într - o apă curgătoare pentru a prinde și a păstra peștele viu ; spațiul din interiorul acestei împrejmuiri . OBÓR^1 , oboare , s . n . 1. ( Reg . ) Loc ( împrejmuit ) unde se ține un târg de vite , de fân , de lemne ; târg de vite ; p . ext . piață . 2. ( Pop . ) Împrejmuire pentru vite ; țarc , ocol ,

 

OBROCI

... OBROCÍ , obrocesc , vb . IV . Tranz . ( În basme ) A face

 

OBSCURIZA

... OBSCURIZÁ , obscurizez , vb . I . Tranz . și refl . ( Rar ) A ( se ) face

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>