Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UNUL

 Rezultatele 231 - 240 din aproximativ 361 pentru UNUL.

NORD

... NORD s . n . sg . 1. Unul dintre cele patru puncte cardinale aflat în direcția stelei polare ; miazănoapte . ( Adjectival ) Polul Nord . 2. Parte a globului pământesc , a unui ...

 

NOU

... a ivit de curând , recent . 6. Care se adaugă ( într - o succesiune ) la ceva ( de același fel ) ce exista de mai înainte , care este încă unul

 

NUVELĂ

NUVÉLĂ , nuvele , s . f . 1. Specie literară a genului epic , mai amplă și mai complexă decât schița , mai scurtă și mai simplă decât romanul , care înfățișează un episod semnificativ din viața unuia sau mai multor personaje ( prezentate în mediul lor social ) . 2. ( Înv . ) Noutate ( 3 ) . [ Var . : ( rar ) novélă s .

 

OARECARE

... sau precizat mai îndeaproape ; oareșicare . 2. Indiferent care ; careva . 3. Fără importanță , neînsemnat ; care nu iese din comun . II. Pron . nehot . ( Înv . și reg . ) Cineva , unul

 

OARECINE

... OARECÍNE pron . nehot . ( Înv . și reg . ) Cineva , unul

 

OBLON

... OBLÓN , obloane , s . n . 1. Dispozitiv format din unul sau din mai multe panouri de metal , de lemn sau de material plastic , așezat în fața sau în spatele unei ferestre , al unei uși sau ...

 

ODONTOBLAST

... ODONTOBLÁST , odontoblaste , s . n . Fiecare dintre celulele conjunctive dispuse într - unul

 

OFIȚER

... OFIȚÉR , ofițeri , s . m . I. 1. Nume generic pentru gradele militare de la sublocotenent până la general ; persoană care poartă unul dintre aceste grade . 2. Titlu dat unor funcționari cu atribuții sau cu însărcinări speciale ; persoană având acest titlu . 3. ( Ieșit din uz ) Grad ( mai mare ...

 

OMOLOGIE

OMOLOGÍE , omologii , s . f . ( Biol . ) Corespondență de structură a unuia sau a unor organe la două specii diferite , datorită originii lor

 

OPTIMIZARE

OPTIMIZÁRE , optimizări , s . f . 1. Alegerea și aplicarea soluției ( economice ) optime ( dintre mai multe posibile ) . 2. ( Mat . ) Raționament sau calcul care permite găsirea valorilor unuia sau mai multor parametri corespunzând maximului unei

 

OPUNE

OPÚNE , opún , vb . III . 1. Tranz . A pune în fața cuiva sau a ceva , ca împotrivire , un lucru , un argument etc . 2. Tranz . A pune față în față două sau mai multe ființe sau lucruri pentru a scoate în evidență , prin comparație , deosebirile dintre ele . 3. Refl . ( Despre unghiuri ) A fi așezat , într - o figură geometrică , în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi ; ( despre laturi ) a fi așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre unghiuri . [ Prez . ind . și : ( reg . )

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>