Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUIVA
Rezultatele 231 - 240 din aproximativ 943 pentru CUIVA.
... domnitoare și din marile familii nobile ; proprietate sau venit acordat din averea țării membrilor unei familii domnitoare . 2. Bun material sau spiritual care se atribuie cuiva
... APARȚÍNE , aparțín , vb . III . Intranz . A ține , a depinde de cineva sau de ceva ; a fi proprietatea cuiva
... APARÉNȚĂ , aparențe , s . f . Înfățișare exterioară ( și adesea neconformă cu realitatea ) a cuiva
... APETÉNȚĂ s . f . ( Livr . ) Tendință a cuiva
... APLÓMB s . n . 1. ( Livr . ) Siguranță absolută sau îndrăzneală ( adesea nejustificată ) manifestate în comportarea cuiva . 2. Poziție și direcție a membrelor unor animale în raport cu pământul și cu planul median al corpului , care servește la alegerea animalelor ...
... APOLOGÉT , apologeți , s . m . Susținător fervent ( și adesea exagerat ) al meritelor cuiva
... APOSTRÓFĂ^2 s . f . v . apostrof . APOSTRÓFĂ^1 , apostrofe , s . f . 1. Imputare , mustrare adresată cuiva ( pe un ton violent ) . 2. Figură retorică sau de stil prin care oratorul sau scriitorul , întrerupându - și brusc cursul expunerii , se adresează direct unei persoane ...
... APOSTROFÁ , apostrofez , vb . I . Tranz . A adresa cuiva
... aproape ( în spațiu sau în timp ) de ceva sau de cineva . 2. Fig . Care se bucură de încrederea sau de prietenia ( deosebită a ) cuiva
... APUCĂTÚRĂ , apucături , s . f . 1. Prindere cu mâna . Smuls dintr - o singură apucătură . 2. Fig . Deprindere , comportare ( urâtă ) a cuiva
... ARĂTÁ , ar ? t , vb . I . 1. Tranz . A expune ceva intenționat privirilor cuiva ; a da la iveală , a lăsa să se vadă . 2. Tranz . A indica ( printr - un gest ) persoana sau lucrul ...