Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ������������������������������������������������������IE
Rezultatele 231 - 240 din aproximativ 1630 pentru ������������������������������������������������������IE.
TÉHNIC , - Ă , tehnici , - e , adj . , s . f . I. Adj . Care aparține tehnicii ( II ) , privitor la tehnică . II. S . f . 1. Totalitatea uneltelor și a practicilor producției dezvoltate în cursul istoriei , care permit omenirii să cerceteze și să transforme natura înconjurătoare cu scopul de a obține bunuri materiale . 2. Totalitatea procedeelor întrebuințate în practicarea unei meserii , a unei științe etc . 3. ( Mil . ; în sintagma ) Tehnică de luptă = totalitatea mijloacelor de luptă și auxiliare cu care sunt înzestrate forțele
TÓPIC , - Ă , topici , - ce , s . f . , s . n . , adj . I. S . f . 1. ( Lingv . ) Ordinea cuvintelor în propoziție sau a propozițiilor în frază . 2. ( La pl . ; în retorica antică ) Argumente de natură generală , aplicabile în toate cazurile analoage ; locuri comune . II. Adj . 1. Care aparține topicii ( I ) , privitor la topică . 2. ( Despre nume ) Care denumește locuri , localități . III. S . n . , adj . ( Medicament ) aplicat local ,
TOT , TOÁTĂ , toți , toate , adj . nehot . , pron . nehot . , adv . , s . n . I. Adj . nehot . 1. ( La sg . ) Întreg ; integral , complet ; din care nu lipsește nimeni sau nimic ; cât există , cât este , cât are ; cât e de mare , cât se întinde , cât cuprinde ; cât durează , cât ține . Tot orașul . Tot timpul . 2. ( La sg . ) Perfect . 3. ( La sg . ) Fiecare ( dintre . . . ) , oricare ; care se repetă . 4. ( La pl . ) Care este în număr complet , fără să lipsească nici unul ; care este în serie completă , fără sa lipsească ceva . II. Pron . nehot . 1. ( La pl . ; cu nuanță de num . nehot . ) Lucrurile sau ființele câte intră în discuție sau care sunt de același fel ( fără să lipsească nici unul ) . 2. Lucrurile care , considerate împreună , formează un ansamblu . 3. ( Intră în compunerea unor adjective ) Atotcuprinzător . III. Adv . ( Exprimă continuitatea , persistența ) 1. Și acuma , în continuare , încă ; ( în construcții negative ) nici acuma , până acuma nu . . . 2. Mereu , tot timpul , toată vremea , totdeauna , pururea ; necontenit , neîncetat , întruna . 3. De repetate ori , adeseori , de multe ori . 4. ( Exprimă o gradație a
TRĂGĂTÓR , - OÁRE , trăgători , - oare , adj . , subst . I. Adj . ( Despre vite ) Care efectuează o tracțiune ; de muncă , de povară . II. S . m . și f . 1. Persoană care trage ceva . 2. Persoană ( în special ostaș ) care trage cu o armă de foc ; trăgaci ( 2 ) . 3. Persoană care emite o trată . III. S . f . 1. Fiecare dintre cele două curele care leagă scările de șa . 2. Un fel de scăunel cu o deschizătură în care se bagă călcâiul cizmei , spre a o descălța . IV. S . n . Instrument de desen folosit la trasarea cu tuș a liniilor . - Trage + suf . -
TRECĂTÓR , - OÁRE , trecători , - oare , adj . , subst . I. Adj . 1. Care trece repede , care nu durează mult ; temporar . 2. Care trece printr - un loc fără a se opri multă vreme , care este în trecere pe undeva . II. S . m . și f . Pieton . III. S . f . 1. Drum îngust de trecere printre doi munți sau printre două înălțimi ; pas . 2. P . gener . Loc de trecere . - Trece + suf . -
TRIMÍTE , trimit , vb . III . Tranz . 1. A dispune sau a ruga ca cineva să se ducă undeva . 2. A delega , a alege într - un organ de conducere sau într - un organ reprezentativ . 3. A îndruma pe cineva , a da indicații cuiva să consulte un text în legătură cu o anumită problemă . 4. ( Despre divinitate ) A face să vină , să se arate , să se producă , să se manifeste . 5. A dispune ca un obiect să fie dus , transportat , predat la o anumită destinație ; a expedia . 6. A transmite prin cineva vești , porunci , salutări etc . [ Var . : triméte vb .
URÉCHE , urechi , s . f . I. 1. Fiecare dintre cele două organe ale auzului și echilibrului , așezate simetric de o parte și de cealaltă a capului omului și mamiferelor , alcătuite dintr - o parte externă , una mijlocie și una internă . 2. Fig . Facultatea de a auzi ; simțul auzului ; auz . II. ( Pop . ) Organul respirator al peștilor ; branhie . III. P . anal . 1. Gaura acului ( prin care se petrece ața sau sfoara ) . 2. Cheotoarea de piele sau de pânză care se coase la marginea posterioară de sus a ghetelor sau a cizmelor , cu ajutorul căreia se trage încălțămintea în picior . 3. Toartă ; inel , belciug . 4. ( La pl . ) Porțiune ieșită în afară dintr - o lucrare de zidărie , amenajată pentru a ușura fixarea unui toc de fereastră sau de ușă , pentru a susține un ornament
... VĂTÚI^2 , - IE , vătui , - ie , s . m . și f . Ied sau pui de iepure ( până la un an ) . VĂTUÍ^1 , vătuiesc , vb . IV . Tranz . A căptuși cu vată ...
VECINĂTÁTE , vecinătăți , s . f . I. 1. Starea , situația cuiva sau a ceva care este , se află , locuiește , trăiește alături , în apropiere de altcineva sau de altceva ; raportul dintre doi sau mai mulți vecini . 2. Loc vecin cu cineva sau cu ceva ; împrejurime . 3. Cei care sunt sau locuiesc alături sau în apropiere ( față de alții sau față de un loc dat ) . II. Stare de vecin ( II ) ; vecinie , rumânie ,
... VECINÍE s . f . Vecinătate ( II ) . - Vecin + suf . - ie
VEDEÁ , văd , vb . II . I. 1. Tranz și refl . recipr . A ( se ) percepe cu ajutorul văzului . 2. Tranz . A fi de față , a asista , a fi martor la o întâmplare , la un eveniment . 3. Tranz . A cerceta ( cu privirea sau cu mintea ) pentru a se convinge de ceva . 4. Refl . A fi , a ajunge , a se pomeni , a se găsi într - o anumită situație . 5. Tranz . și refl . Recipr . A ( se ) întâlni undeva . 6. Intranz . A avea grijă , a îngriji , a se ocupa ( de cineva sau de ceva ) . 7. Tranz . A căpăta , a primi , a se alege cu ceva . II. 1. Tranz . A - și da seama , a remarca , a constata , a observa . 2. Tranz . A înțelege , a pricepe . 3. Refl . impers . A părea , a se arăta . 4. Intranz . ( La imperativ ) A lua seama , a avea grijă să . . . Vezi de te silește . . . , că , uite , avem