Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SERVICII

 Rezultatele 221 - 230 din aproximativ 230 pentru SERVICII.

TIPIC

TÍPIC^2 , - Ă , tipici , - ce , adj . Care distinge , caracterizează o persoană , un obiect , un fenomen etc . ; caracteristic , specific . TIPÍC^1 , tipicuri , s . n . 1. Formulă obișnuită , stereotipă ; obicei , tradiție , normă , regulă . 2. Carte care cuprinde ansamblul regulilor după care se oficiază slujbele religioase ; normă , regulă pentru oficierea serviciului

 

TOACĂ

TOÁCĂ , toace , s . f . 1. Placă de lemn sau de metal pe care se bate ritmic cu unul sau cu două ciocănele , pentru a anunța începerea serviciului religios sau anumite momente ale lui la biserică sau la mănăstire ; p . ext . sunetul produs de această bătaie . 2. ( Pop . ) Timp al zilei , după răsăritul soarelui sau înainte de apus , când se oficiază liturghia sau vecernia la biserică . 3. ( Art . ) Numele popular al constelației

 

TRANSFERA

TRANSFERÁ , transfér , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) muta ( cu serviciul ) de la o instituție la alta , fără desfacerea contractului de muncă ( cu consimțământul sau la cererea salariatului ) . 2. Tranz . A face un schimb , o trecere de energie , de căldură etc . de la un sistem la

 

TRICHER

TRICHÉR , trichere , s . n . Sfeșnic cu trei lumânări ( întrebuințat de arhierei la serviciul

 

TRUPĂ

TRÚPĂ , trupe , s . f . 1. Totalitatea militarilor care își fac serviciul militar . 2. Colectiv de actori ai unui teatru sau ai unui circ ;

 

TURNUS

... TÚRNUS , turnusuri , s . n . Interval de timp în care se efectuează complet un anumit proces , o anumită operație de deplasare ; grafic de serviciu

 

UȘIER

... UȘIÉR , ușieri , s . m . ( Ieșit din uz ) Om de serviciu

 

VALET

VALÉT , valeți , s . m . 1. Servitor la casele boierești ( aflat în serviciul personal al stăpânului ) ; fecior , lacheu . 2. Fiecare dintre cele patru cărți de joc , reprezentând figura unui cavaler ;

 

VETERAN

VETERÁN , - Ă , veterani , - e , subst . 1. S . m . Ostaș roman liberat după terminarea serviciului militar și care obținea la liberarare o serie de privilegii . 2. S . m . Bărbat ( în vârstă ) care a participat la unul sau mai multe războaie . 3. S . m . și f . Persoană ( în vârstă ) care a activat și s - a remarcat vreme îndelungată într - o acțiune ( de mare răspundere ) , într - o instituție

 

VOLUNTARIAT

VOLUNTARIÁT s . n . Angajare în armată ca voluntar ( II ) ; durată a serviciului militar pe care îl face cineva ca voluntar . [ Pr . : - ri -

 

<<< Anterioarele