Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PURTA
Rezultatele 221 - 230 din aproximativ 458 pentru PURTA.
HONVÉD , honvezi , s . m . Nume purtat de soldații din infanteria maghiară în evul mediu și de soldații din armata pedestră austro -
HRAM , hramuri , s . n . 1. Patronul unei biserici creștine ; p . ext . serbarea patronului unei biserici . 2. ( Pop . ; în expr . ) Ce hram porți ( ori poartă ) sau ții ( ori ține ) ? = ce fel de om ești ( sau
IȘLÍC , ișlice , s . n . Căciulă de blană scumpă sau de postav , de format mare , cilindrică sau cu fundul pătrat ( din alt material ) , purtată de domni , de boieri și uneori de soțiile lor , iar mai târziu de negustori , de lăutari
... IȘLICÁR , ișlicari , s . m . ( Înv . ) 1. Persoană care purta
IMÁM , imami , s . m . 1. Preot sau prelat musulman ; conducătorul rugăciunii colective într - o moschee . 2. Titlu purtat de unii suverani musulmani ( care dețin și conducerea bisericii ) . [ Var . : imán s .
... IMPERÁTOR , imperatori , s . m . Titlu onorific care se conferea generalilor romani de către soldați sau de către senat după repurtarea unei mari victorii ; persoană care purta
INÉL , inele , s . n . 1. Cerc mic de metal ( prețios , cu pietre scumpe ) care se poartă ca podoabă pe deget . 2. Obiect în formă de cerc , având diverse întrebuințări practice ; verigă , belciug . 3. Arteră de circulație , cu traseu circular sau poligonal , care înconjură o localitate și leagă capetele șoselelor exterioare care conduc la această localitate . 4. ( La pl . ) Zone inelare concentrice care se observă într - o secțiune transversală făcută în tulpina sau rădăcina plantelor lemnoase și care indică vârsta acestora și creșterea lor în grosime . 5. Fiecare dintre segmentele din care este alcătuit corpul unor
INELÁR , - Ă , inelari , - e , adj . , s . m . , s . n . 1. Adj . Care are aspectul unui inel ( 1 ) . 2. S . m . Fluture dăunător , de culoare galbenă - cafenie , care depune ouă în formă de inel ( 1 ) pe ramurile pomilor fructiferi și ale stejarilor și a cărui larvă provoacă mari pagube ( Malacosoma neustria ) . 3. S . n . Degetul aflat între degetul mijlociu și cel mic , pe care se poartă , de obicei , inelul . 4. S . m . ( Rar ) Fabricant sau vânzător de inele . - Inel + suf . -
INFÁNTE , - Ă , infanți , - te , s . m . și f . Titlu dat copiilor regelui Spaniei ( și al Portugaliei ) , în afară de primul născut ; persoană care poartă acest
INSÍGNĂ , insigne , s . f . Mic obiect , de diverse forme , purtat pe piept sau la șapcă , la bască etc . și care indică , prin imagini simbolice sau indicații grafice , apartenența cuiva la o organizație , la un club
INTITULÁT , - Ă , intitulați , - te , adj . Purtând numele , denumit , numit . . . [ Var . : ( pop . ) întitulát , - ă adj . ] - V.