Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OCUPAT

 Rezultatele 221 - 230 din aproximativ 595 pentru OCUPAT.

FITOFARMACIE

FITOFARMACÍE s . f . 1. Domeniu al farmaciei care se ocupă cu prepararea produselor destinate protejării plantelor împotriva paraziților . 2. Știința preparării medicamentelor pe baza plantelor

 

FITOTEHNIE

FITOTEHNÍE s . f . Știință care se ocupă cu tehnica culturii plantelor agricole , în scopul obținerii unei producții cât mai bogate și de calitate

 

FITOTERAPIE

FITOTERAPÍE s . f . 1. Ramură a fitopatologiei care se ocupă cu mijloacele de prevenire și de combatere a bolilor , a paraziților și a dăunătorilor plantelor cultivate . 2. ( Med . ) Tratament cu preparate din plante

 

FIZICIAN

FIZICIÁN , - Ă , fizicieni , - e , s . m . și f . Persoană care se ocupă cu studiul fizicii ( 4 ) , specialist în fizică . [ Pr . : - ci -

 

FIZIOLOG

FIZIOLÓG , - Ă , fiziologi , - ge , s . m . și f . Persoană care se ocupă cu fiziologia , specialist în fiziologie ; fiziologist . [ Pr . : - zi -

 

FOCOMETRIE

FOCOMETRÍE s . f . ( Fiz . ) Capitol al opticii care se ocupă cu determinarea distanței focale a sistemelor

 

FOLCLOR

FOLCLÓR s . n . 1. Totalitatea creațiilor artistice , literare , muzicale , plastice , etc . , a obiceiurilor și a tradițiilor populare ale unei țări sau ale unei regiuni . 2. Știință care se ocupă cu creațiile artistice , obiceiurile și tradițiile

 

FOLCLORIST

FOLCLORÍST , Ă , folcloriști , - ste , s . m . și f . Persoană care se ocupă cu culegerea și cu studierea materialului folcloric ; specialist în

 

FOLCLORISTIC

FOLCLORÍSTIC , - Ă , folcloristici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Folcloric . 2. S . f . Știință care se ocupă cu studiul sistematic al folclorului . - Folclor + suf . - istic . Cf . germ . %folkloristisch ,

 

FONOLOGIE

FONOLOGÍE s . f . Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul sunetelor limbii din punctul de vedere al valorii lor funcționale , stabilind sistemele de foneme ale unui idiom și caracterul diferitelor variante ; fonetică

 

FOTOCHIMIE

FOTOCHIMÍE s . f . Parte a chimiei care se ocupă cu studiul reacțiilor chimice declanșate , ajutate sau accelerate de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>