Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru C��

 Rezultatele 221 - 230 din aproximativ 560 pentru C��.

CÂTEODATĂ

CÂTEODÁTĂ adv . Din timp în timp , când și când , uneori . - Câte + o +

 

CĂȘUNA

CĂȘUNÁ , cășunez , vb . I . 1. Intranz . A - i veni cuiva o idee sau o poftă ciudată . 2. Intranz . A prinde necaz pe cineva sau pe ceva ; a manifesta ( dintr - o dată ) dragoste ( exagerată ) față de cineva . 3. Intranz . A se năpusti asupra cuiva . 4. Tranz . A cauza , a pricinui . A cășuna o

 

CĂȚEA

CĂȚEÁ , cățele , s . f . 1. Femela câinelui . 2. Epitet dat unei femei rele sau depravate . 3. Fig . ( Arg . ) Mitralieră . Lat .

 

CĂȚEL

CĂȚÉL , căței , s . m . I. 1. Pui de câine ; p . ext . pui de animal sălbatic ( asemănător cu câinele ) . 2. Fig . Om lingușitor și fără scrupule . 3. Compuse : ( Zool . ) cățelul - pământului = orbeț ; cățel - de - mare = corosbină ; cățel - de - frasin sau cățelul - frasinului = cantaridă . II. Fiecare dintre părțile care compun căpățâna de

 

CĂȚELAN

CĂȚELÁN , cățelani , s . m . Cățelandru . - Cățel + suf . -

 

CĂȚELANDRU

CĂȚELÁNDRU , cățelandri , s . m . Cățel ( I 1 ) mai mare ; p . ext . pui mai mare al unor animale sălbatice ( asemănătoare cu câinele ) ; cățelan . - Cățel + suf . -

 

CĂȚELI

CĂȚELÍ , pers . 3 cățelește , vb . IV. Refl . 1. ( Pop . ; despre cățele , lupoaice , vulpi ) A se împerechea . 2. ( Reg . ; despre răni și bube ) A se lăți , a se întinde . - Probabil lat . catullire ( influențat de cățel ,

 

CĂȚIE

CĂȚÍE s . f . v .

 

CĂȚUIE

CĂȚÚIE , cățui , s . f . Vas de metal sau de pământ în care se ard mirodenii . [ Var . : ( reg . ) cățíe s .

 

CĂCIULĂ

CĂCIÚLĂ , căciuli , s . f . 1. Obiect confecționat din blană de oaie sau de alt animal și care servește la acoperirea capului . Bună ziua , căciulă ( că stăpânu - tău n - are gură ) ! se spune , în bătaie de joc , unuia care nu salută . 2. Obiect în formă de căciulă ( 1 ) ( care servește ca acoperământ pentru coșuri , canale

 

CĂCIULEALĂ

CĂCIULEÁLĂ , căciuleli , s . f . Căciulire . - Căciuli + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>