Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNALTA
Rezultatele 221 - 230 din aproximativ 382 pentru ÎNALTA.
... MOLÍD , molizi , s . m . Arbore rășinos , înalt până la 50 de metri , cu coroana piramidală , cu tulpina dreaptă și cu frunzele în patru muchii , ascuțite ( Picea excelsa ) . [ Var . : molíft , ( pop . ) molídv s ...
MONDÉN , - Ă , mondeni , - e , adj . Care aparține înaltei societăți , care ține de viața de lux și de petreceri a acestei societăți ; care reflectă sau privește o astfel de
... MONTÁNT , - Ă , montanți , - te , adj . , s . m . 1. Adj . Ridicat în sus , înălțat , înalt
MÚCHIE , muchii , s . f . 1. Linie de intersecție a două fețe ale unui corp geometric . 2. Margine , dungă a unui lucru , a unei suprafețe . 3. Marginea din afară , porțiune laterală a unor obiecte . 4. Partea cea mai înaltă , ascuțită și prelungită , a unui munte , a unui deal , a unei stânci ; creastă , coamă , culme ; p . ext . coastă a unui munte sau a unui deal ; pantă , povârniș . [ Pr . : - chi - e . - Var . : múche s . f . ] - Probabil
MÚNTE , munți , s . m . 1. Ridicătură a scoarței pământului mai mare decât dealul , de obicei stâncoasă și depășind înălțimea de 800 de metri . 2. Fig . Grămadă , cantitate mare ( și înaltă ) din ceva ; morman . 3. ( În sintagma ) Munte de pietate = întreprindere capitalistă de credit specializată în acordarea de credite pe baza amanetării obiectelor de uz personal ; casă de
... MUSAÍP , musaipi , s . m . Înalt
MUSCÉL , muscele , s . n . Culme deluroasă prelungită , puțin înaltă și cu povârnișuri domoale , care face tranziția între regiunea de munte și cea de deal , fiind de obicei acoperită cu pășuni , fânețe și livezi cu pomi fructiferi . [ Var . : mușcél s . n . ] - Et .
... NĂGÁRĂ s . f . 1. Plantă erbacee din familia gramineelor , caracteristică vegetației din stepe , cu paiul înalt
... NALT , - Ă - Ă adj . v . înalt
... NAZÂR , nazâri , s . m . 1. Înalt funcționar turc , șef al unui departament în guvernul Imperiului Otoman ; guvernator ( turc ) al unui oraș . 2. Slujbaș de rang superior în administrația țărilor românești ; căpetenie ...
NIVÁȚIE , nivații , s . f . Acțiunea de modelare a reliefului făcută de înghețurile și dezghețurile succesive în zonele înalte ale