Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RELIGIOS

 Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 240 pentru RELIGIOS.

SOFIST

SOFÍST , - Ă , sofiști , - ste , s . m . și f . Filozof și retor în antichitatea greacă , la început adept al explicării raționale și materialiste a fenomenelor naturii ( prin respingerea soluțiilor mistico - religioase ) , mai târziu adept al idealismului filozofic , care folosea ca metodă de discuție argumentarea

 

SOROC

SORÓC , soroace , s . n . ( Pop . ) 1. Termen fixat pentru săvârșirea unei acțiuni sau pentru îndeplinirea unei obligații ; interval de timp în cuprinsul sau la sfârșitul căruia se efectuează un lucru . 2. Dată , fixată în practica creștină , când se pomenesc morții ; slujbă religioasă care se face cu acest prilej . 3. ( Rar ) Margine , limită . 4. Rost , socoteală ,

 

SPURCA

SPURCÁ , spurc , vb . I . ( Pop . ) 1. Tranz . și refl . A ( se ) murdări , a ( se ) mânji . 2. Tranz . A atinge o mâncare sau un vas de gătit de ceva murdar , scârbos sau oprit de biserică . 3. Refl . ( În practicile religioase creștine ) A mânca de dulce în timpul

 

STIHAR

... m . ( Rar ) Poet , versificator . - Stih + suf . - ar . STIHÁR^1 , stihare , s . n . Veșmânt lung și larg pe care îl poartă preoții ortodocși în timpul serviciului religios

 

STOLĂ

STÓLĂ , stole , s . f . 1. Rochie largă și lungă până în pământ , care se strângea pe corp cu două cordoane , unul pe sub sâni , altul deasupra șoldurilor , purtată de matroanele romane . 2. Un fel de orar ^1 pe care îl poartă preoții catolici în timpul slujbei

 

STRAJĂ

STRÁJĂ , străji , s . f . 1. Pază , apărare , scut . 2. ( Azi rar ) Paznic , străjer , santinelă . 3. ( În sintagma ) Foaie de strajă = prima foaie a unei cărți , înaintea paginii de titlu . 4. Fiecare din cei patru stâlpi de la colțurile unei case de bârne . 5. Apărătoare la mânerul unei săbii . 6. Vamă prin care , după mistica religioasă creștină , se presupune că trece sufletul mortului , înainte de a ajunge în fața judecății . 7. Sfoară sau funie folosită la diferite instrumente de prins pește . [ Var . : ( reg . ) streájă s .

 

STRETENIE

STRETÉNIE s . f . ( Pop . ) Sărbătoare religioasă ortodoxă celebrată la 2

 

STUPĂ

... STÚPĂ^2 , stupe , s . f . Monument religios indian destinat comemorării sau păstrării relicvelor unei căpetenii budiste . STÚPĂ^1 s . f . Nume dat firelor de cânepă rămase între dinții daracului după scoaterea fuiorului ...

 

SUFLET

SÚFLET , suflete , s . n . 1. Totalitatea proceselor afective , intelectuale și voliționale ale omului ; psihic . 2. Factor , element esențial al unui lucru , al unei acțiuni etc . 3. ( În filozofia idealistă și în concepția religioasă ) Substanță spirituală care dă omului viață și care este socotită de origine divină și cu esență veșnică . 4. Viață . A avea șapte suflete 5. Persoană , ins , om ; p . gener . orice ființă . 6. ( Pop . ) Suflare , suflu , respirație . Pe nări el scoate suflet puternic . 7. ( În sintagme și expr . ) Copil ( rar fiu ) de suflet = copil adoptiv . A lua de suflet = a adopta un copil . A da de suflet = a - și ceda copilul unei persoane care îl

 

SUPRASTRUCTURĂ

SUPRASTRUCTÚRĂ , suprastructuri , s . f . 1. Totalitatea concepțiilor și instituțiilor politice , juridice , religioase , artistice , filozofice etc . dintr - o anumită formațiune social - economică , generate de baza economică a acestei formațiuni . 2. Totalitatea elementelor care formează partea utilă a unei construcții . 3. Construcție metalică sau de lemn situată deasupra punții principale a unei nave , care cuprinde încăperile de locuit și de

 

SVASTICĂ

... SVÁSTICĂ , svastici , s . f . Obiect în formă de cruce cu brațe egale , îndoite la capăt în unghi drept , servind ca simbol religios

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>