Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MATERIALE

 Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 1034 pentru MATERIALE.

BITUMA

... BITUMÁ , bitumez , vb . I . Tranz . 1. A amesteca cu bitum un material

 

BITUMEN

... BITÚMEN s . n . Material

 

BLANC

... s . n . Spațiu alb care desparte două cuvinte tipărite . BLANC ^1 s . n . 1. Piele tăbăcită , suplă și elastică , folosită în marochinărie . 2. Fâșie de material

 

BLUGI

... BLUGI s . m . pl . Pantaloni strâmți , confecționați dintr - un material

 

BOB

BOB ^3 , boburi , s . n . Instalație pentru ridicarea materialelor de construcție . - Et . nec . BOB ^2 , boburi , s . n . Sanie cu un rând suplimentar de tălpici în față , care , dirijate ( cu ajutorul unui volan sau în alt mod ) , servesc la cotit . BOB ^1 , ( 1 ) boabe , s . n . ( 2 , rar 1 ) bobi , s . m . 1. S . n . Sămânță de cereale sau de legume care fac fructe păstăi ; grăunte , boabă ( 2 ) . 2. S . m . Plantă leguminoasă cu flori albe sau trandafirii , cu păstăi mari și cu semințe ovale , turtite ( Vicia faba ) ; măzăriche (

 

BOGĂTAȘ

BOGĂTÁȘ , - Ă , bogătași , - e , s . m . și f . Persoană care dispune de multe și mari mijloace materiale , care are avere mare . - Bogat + suf . -

 

BOGAT

BOGÁT , - Ă , bogați , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Om ) care dispune de multe și mari mijloace materiale , care are mulți bani ; ( om ) avut . 2. Adj . Care se află , care conține ceva în cantitate mare . Fructele sunt bogate în vitamine . 3. Adj . ( Despre lucruri ) Scump , de mare valoare ; fastuos ,

 

BORDEROU

BORDERÓU , borderouri , s . n . Listă recapitulativă de mărfuri , de sumele unui cont , de acte dintr - un dosar , de materiale dintr - o magazie

 

BRĂȚARĂ

... BRĂȚÁRĂ , brățări , s . f . 1. Podoabă în formă de verigă , făcută din metal prețios sau din alt material și purtată de femei la încheietura mâinii sau pe braț ; brățea . 2. Manșetă brodată la mânecile cămășilor țărănești . 3. ( Tehn . ) Piesă de metal alcătuită din ...

 

BRICHETĂ

BRICHÉTĂ^2 , brichete , s . f . 1. Produs obținut prin brichetarea materialului mărunt sau pulverulent , în forme geometrice regulate ( paralelipipedice , ovoidale etc . ) , în vederea transportului , a folosirii sau a prelucrării lui ulterioare . 2. ( În sintagma ) Brichetă furajeră = furaj combinat , în stare presată , folosit pentru hrana cabalinelor , bovinelor și ovinelor . BRICHÉTĂ^1 , brichete , s . f . Mic aparat ( de buzunar ) pentru aprins (

 

BRICHETA

BRICHETÁ , brichetez , vb . I . Tranz . A face brichete ^2 prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>