Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LEGA

 Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 563 pentru LEGA.

CUCURĂ

CÚCURĂ^2 , cucure , s . f . ( Reg . ) Parte a plugului care leagă între ele brăzdarul , cormana și plazul . CÚCURĂ^1 , cucure , s . f . ( Înv . ) Tolbă de

 

CUJBĂ

CÚJBĂ , cujbe , s . f . 1. Bucată de lemn bifurcată la capăt , care se fixează în pământ sau într - un zid și de care se leagă sau se atârnă , cu un lanț , ceaunul deasupra focului . 2. ( Reg . ) Nuia bine răsucită și pârlită în foc , întrebuințată în loc de

 

CULPĂ

CÚLPĂ , culpe , s . f . ( Jur . ) Greșeală care constă în îndeplinirea neconformă a unei obligații sau în neîndeplinirea ei ; greșeală care constă în săvârșirea unui fapt păgubitor sau pedepsit de

 

CUMPĂNĂ

CÚMPĂNĂ , cumpene , s . f . 1. Dispozitiv format dintr - o bârnă mobilă de lemn așezată pe un stâlp înalt , având legată la un capăt o greutate pentru echilibru și la celălalt o găleată , cu ajutorul căruia se scoate apa din fântână . 2. Cântar format dintr - o pârghie cu brațe egale și o limbă care oscilează la cea mai mică aplecare a talerelor . 3. Simbol al justiției , reprezentat printr - o balanță . 4. ( În sintagmele ) Cumpăna apelor sau cumpănă de ape = punct înalt de teren de unde apele își trag izvorul și de unde se separă , pornind la vale pe unul dintre cele două versante . Cumpăna nopții = miezul nopții . 5. Nume dat unor instrumente folosite la verificarea direcției orizontale sau verticale a unui obiect ; nivelă cu bulă de aer . 6. Fig . Soartă ( rea ) ; primejdie , nenorocire ; încercare la care este supus

 

CUNOSCUT

CUNOSCÚT , - Ă , cunoscuți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) 1. Care se cunoaște , care este știut . 2. ( Despre oameni ) Care a legat cunoștință cu cineva , pe care cineva îl cunoaște . V.

 

CUPLA

... CUPLÁ , cupléz , vb . I . Tranz . ( Tehn . ) A lega , a reuni două sau mai multe elemente într - un sistem pentru a face posibil un transfer de energie între acestea ; a ...

 

CUPLAT

CUPLÁT , - Ă , cuplați , - te , adj . ( Tehn . ) Legat , reunit într - un sistem . - V.

 

CURMEI

... CURMÉI , curmeie , s . n . 1. Bucată , capăt de funie sau de frânghie , întrebuințate pentru a lega ceva sau pentru a priponi vitele ; curm ; funie de calitate proastă ( făcută din coajă de tei sau de răchită ) . 2. ( Reg . ) Mlădiță care ...

 

DÂRLOG

DÂRLÓG^2 s . m . v . dârloagă . DÂRLÓG^1 , dârlogi , s . m . Cureaua frâului la calul de călărie , cu care se conduce animalul ; ștreang legat de căpăstru , pe care îl ține de mână cel care duce calul de aproape , mergând alături de el . - Et .

 

DAR

DAR ^2 , daruri , s . n . I. 1. Obiect primit de la cineva sau oferit fără plată cuiva , în semn de prietenie sau ca ajutor etc . ; cadou . 2. ( Bis . ) Prinos , ofrandă . II. 1. Însușire ( cu care se naște cineva ) ; aptitudine , vocație , talent . 2. Avantaj , binefacere . 3. ( În concepția creștină ) Ajutor pe care îl acordă Dumnezeu omului ; milă , har divin . DAR ^1 conj . , adv . A. Conj . I. ( Leagă propoziții sau părți de propoziție adversative ) 1. ( Arată o opoziție ) Cu toate acestea , totuși . 2. ( Arată o piedică ) Însă . Ascult , dar nu înțeleg . 3. ( Adaugă o idee nouă la cele spuse mai înainte ) Mai mult decât atât , cu atât mai mult , darămite . Munte cu munte se întâlnește , dar om cu om . II. ( În propoziții conclusive ) Prin urmare , așadar , deci . Revin dar la primele idei . III. ( Introduce o propoziție interogativă ) Oare ? Dar ce vreți voi de la mine ? IV. ( Înaintea unui cuvânt care de obicei se repetă , întărește înțelesul acestuia ) Mă voi apuca serios de lucru , dar serios ! B. Adv . ( Înv . și reg . ) Da , așa ,

 

DATOR

DATÓR , - OÁRE , datori , - oare , adj . 1. Care are de plătit cuiva o datorie ( bănească ) . 2. Obligat ( moralicește sau prin lege , printr - o învoială ) să facă

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>