Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIVERȘI
Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 312 pentru DIVERȘI.
... PÉCHING s . n . 1. Țesătură din mătase naturală , cu dungi , realizată din fire de grosimi diferite sau divers
PÉRIE , perii , s . f . 1. Obiect făcut dintr - o placă de lemn , de os , de metal în care sunt fixate fire de păr de animale , fire textile , de sârmă , fire sintetice și care servește la frecat , la curățat etc . manual diverse obiecte . 2. Unealtă sau organ de mașină asemănătoare cu peria ( 1 ) , folosite la curățirea , netezirea sau înăsprirea suprafeței unui corp . 3. Piesă componentă a mașinilor electrice , care face contactul electric alunecător cu colectorul sau cu inelele de contact . Et . nec . Cf . sl . %
PETICĂRÍE , peticării , s . f . Mulțime , grămadă de petice ( 1 ) , de cârpe , de zdrențe sau de materiale textile zdrențuite ; p . restr . totalitatea peticelor cu care s - a cârpit ceva ; p . ext . diverse feluri de petice . - Petic + suf . -
PIÁTRĂ , pietre , s . f . I. 1. ( La sg . ) Nume generic pentru orice rocă solidă , dură și casantă răspândite la suprafața sau în interiorul pământului ; ( și la pl . ) fragment de dimensiuni și de forme diferite dintr - o astfel de rocă ; p . ext . material fabricat pe cale artificială pentru a înlocui , cu diverse întrebuințări , rocă naturală . 2. ( În sintagma ) Epoca de piatră = prima și cea mai lungă perioadă din istoria omenirii , caracterizată prin utilizarea uneltelor de piatră ( I 1 ) . 3. ( Urmat de determinări care arata felul , întrebuințarea sau modul de prelucrare ) Bucată de piatră ( I 1 ) prelucrată ; obiect făcut dintr - o astfel de bucată . Piatra de moară . 4. Piesă folosită la unele jocuri de societate , confecționată din piatră ( I 1 ) sau , p . ext . , din os , din lemn etc . 5. ( Pop . ) Meteorit . 6. ( Reg . ) Greutate ( de cântar sau de balanță ) . 7. Precipitație formală din particule de gheață , care cade atunci când în interiorul norilor de furtună există curenți ascendenți puternici ; p . restr . fiecare dintre particulele de gheață care formează această precipitație ; grindină . II. P . anal . 1. Crustă de săruri minerale care se depune , cu vremea , pe pereții unui vas în care se fierbe apă sau în care se păstrează lichide . ...
PICARÉSC , - ÉSCĂ , picarești , adj . ( Despre anumite opere literare ) Care , prin intermediul personajelor aparținând mediului interlop ( cerșetori , vagabonzi , aventurieri etc . ) , investighează cele mai diverse medii sociale , moravuri etc . și face o critică ascuțită relațiilor sociale din Spania sec . XVI -
PIGMÉU , - ÉE , pigmei , - ee , s . m . și f . ( Rar la f . ) 1. ( Mitol . ) Persoană care făcea parte dintr - o populație fabuloasă de pitici , despre care se credea , în antichitate , că locuiește în diverse ținuturi îndepărtate . 2. Persoană care aparține unor populații din Africa centrală , din bazinul fluviului Congo , cu înălțimea medie sub un metru și jumătate ; p . gener . persoană de statură foarte mică . 3. Fig . Persoană lipsită de orice valoare , de calități , de
PILOCARPÍNĂ s . f . ( Chim . ) Alcaloid care se extrage din frunzele unor arbuști tropicali ( Pilocarpus ) și care are diverse întrebuințări în
PIRETOTERAPÍE s . f . Metodă terapeutică care constă în provocarea artificială a unei stări febrile cu diverse mijloace în scopul ridicării potențialului de apărare la boală a
... PITULÍCE , pitulici , s . f . Numele mai multor păsări cântătoare divers colorate : a ) pasăre mică , cu ciocul ascuțit , cu penele brune - ruginii pe spate și cenușii - albicioase pe pântece ; ochiul - boului ( Troglodytes troglodytes ) ; b ...
PIULÍȚĂ , piulițe , s . f . 1. Vas mic de metal , de lemn etc . întrebuințat în gospodărie , în laborator etc . , în care se pisează cu pisălogul diverse substanțe ; piuă ( 2 ) mică . 2. Piesă de metal care are o gaură cu filet și care se poate înșuruba pe o tijă cu un filet corespunzător . [ Pr . : pi - u - ] - Piuă + suf . -
PLANTATÓR , - OÁRE , plantatori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care se ocupă cu plantarea răsadurilor , a viței de vie etc . ; săditor . 2. S . m . Proprietar al unei plantații . 3. S . f . Mașină care servește la plantarea diverselor plante de cultură ; mașină de plantat . 4. S . n . Unealtă de lemn sau de fier , de forma unui baston scurt ascuțit la un capăt , cu care se lucrează la plantarea puieților , a răsadurilor etc . - Planta + suf . -