Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIFERI
Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 579 pentru DIFERI.
EXCAVATÓR , excavatoare , s . n . Mașină de lucru autopropulsată , de mare capacitate , întrebuințată pentru săpat și încărcat pământul , la diferite lucrări de terasament , în exploatările miniere etc . [ Var . : escavatór s .
EXCIPIÉNT , - Ă , excipienți , - te , adj . , s . n . ( Substanță sau amestec de substanțe ) care este inactiv față de organism și în care se încorporează diferite medicamente . [ Pr . : - pi -
EXPERTÍZĂ , expertize , s . f . 1. Cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert , la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților , asupra unei situații , probleme etc . a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei . 2. ( Med . ; în sintagma ) Expertiză medicală = a ) stabilire , în urma unui examen medical , a capacității de muncă a unui bolnav sau a unui om sănătos în condițiile solicitărilor fizice și psihice din diferite profesiuni ; b ) consultație sau autopsie efectuată de medicul legist în cazuri de rănire , accident , viol , otrăvire , omor
EXTRÁCȚIE , extracții , s . f . 1. Extragere . 2. Operație de aducere la suprafață a minereului , a materialelor și a personalului , prin puțuri verticale sau înclinate care fac legătura cu diferite planuri ale minei . 3. Îndepărtare a unui corp străin introdus în organism ; spec . extragerea unei măsele sau a unui dinte . 4. ( Livr . ) Origine ,
EXTRÁCT , extracte , s . n . 1. ( Ieșit din uz ) Copie a unui act , scoasă dintr - un registru ( de stare civilă ) . 2. Substanță sau amestec de substanțe chimice preparat prin concentrarea până la un anumit grad a produselor extrase din diferite materii vegetale sau animale , proaspete sau
EXTRÁGE , extrág , vb . III . Tranz . 1. . A scoate o substanță dintr - un material , a separa o substanță de alta prin diferite procedee . 2. ( Mat . ; în expr . ) A extrage rădăcina pătrată ( sau cubică etc . ) = a calcula rădăcina pătrată ( sau cubică etc . ) a unui număr
FÁCTOR , factori , s . m . I. 1. Element , condiție , împrejurare care determină apariția unui proces , a unei acțiuni , a unui fenomen . 2. ( Mat . ) Fiecare dintre termenii unei înmulțiri . 3. Mărime a cărei valoare intră prin multiplicare într - o relație care caracterizează un sistem fizico - chimic . 4. Mărime caracteristică pentru un sistem tehnic , un material etc . , stabilită prin raportul altor două mărimi diferite . II. Funcționar al poștei care duce corespondență la destinație ; poștaș . [ Acc . și : ( II )
FECUNDÁȚIE , fecundații , s . f . ( Biol . ) Fenomen de unire a două celule sexuale de sex diferit , din care rezultă o singură celulă - ou , ce asigură un nou reprezentant al speciei ; fecundare , fecundat ^
FEDELÉȘ , fedeleșuri , s . n . Butoiaș mic , de forme diferite , în care țăranii își țin apa când lucrează la
FEEDBACK s . n . ( Cib . , Psih . ) Retroacțiune ( 1 ) care se manifestă la nivelul a diferite sisteme ( biologice , tehnice etc . ) în scopul menținerii stabilității și echilibrului lor față de influențe exterioare ; retroacțiune inversă , conexiune inversă , cauzalitate inelară , lanț cauzal închis . [ Pr . : fídbec ] - Cuv .
FELURÍT , - Ă , feluriți , - te , adj . Variat , divers ; diferit , deosebit ( de altceva ) . [ Var . : ( reg . ) feliurít , - ă adj . ] - V.