Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ASCUȚI
Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 238 pentru ASCUȚI.
STILÉT , stilete , s . n . 1. Pumnal mic cu lama triunghiulară foarte fină și cu vârf ascuțit . 2. Mic cilindru de metal , fin și subțire , cu care se sondează o plagă , o
STOBÓR , stobori , ( 1 ) s . m . , stoboruri , ( 2 ) s . n . ( Reg . ) 1. S . m . Fiecare dintre parii sau dintre scândurile înguste ( cu vârful ascuțit ) din care se fac gardurile : ulucă . 2. S . n . Împrejmuire de uluci ; gard ,
STRĂMURÁRE , strămurări , s . f . ( Pop . ) Băț ascuțit , nuia sau prăjină cu vârf de fier , cu care se îndeamnă vitele la mers ;
STRĂPÚNGE , străpung , vb . III . Tranz . 1. A împunge cu un obiect cu vârf ascuțit , astfel încât vârful ( sau întregul obiect ) să răzbată în partea cealaltă ; p . ext . a ucide sau a răni cu o armă acuțită . 2. Fig . A străbate , a pătrunde , a trece prin ceva . 3. A realiza legătura dintre două lucrări miniere subterane . [ Perf . s . străpunséi , part .
STRĂPÚNS , - Ă , străpunși , - se , adj . Care a fost străbătut dintr - o parte în alta de un obiect ascuțit . - V.
STRIDÉNT , - Ă , stridenți , - te , adj . 1. ( Despre sunete ; adesea adverbial ) Care este ascuțit și puternic , pătrunzător ; lipsit de armonie , neplăcut la auz . 2. ( Despre culori ) Care nu este în armonie cu culorile înconjurătoare ; prea aprins , prea viu , bătător la ochi ;
STRIDULÁNT , - Ă , stridulanți , - te , adj . ( Despre insecte sau organe ale acestora ) Care produce un zgomot ascuțit ,
STRÍGĂ , strigi , s . f . 1. ( În superstiții ) Ființă imaginară închipuită ca o femeie care chinuiește copiii mici , ia mana de la vaci etc . 2. Pasăre răpitoare de noapte , de culoare galbenă - roșcată , cu pete brun - închis , care se hrănește mai ales cu șoareci ( Tyto alba guttata ) . 3. Fluture mare cu pete albe pe aripi , asemănătoare cu un cap de mort , care zboară numai în amurg și care , când este prins , scoate un zgomot ascuțit ca un strigăt ; cap - de - mort ( Acherontia
SUBȚÍRE , subțiri , adj . I. 1. Care are grosime mică în raport cu celelalte dimensiuni . 2. ( Despre corpuri cu suprafața întinsă , despre straturi sau despre materii care se așază ca un strat peste ceva ) Cu grosime mică ; foarte puțin adânc . 3. ( Despre corpuri lichide și gazoase ) Cu concentrație sau densitate mică , puțin consistent ; diluat , rar . 4. Fig . ( Despre vânt ) Viu , tăios , pătrunzător . 5. ( Despre glas , voce ; adesea adverbial ) Cu ton înalt ; ascuțit . II. Fig . 1. ( Despre oameni ) Cu purtări și gusturi alese ; distins , rafinat . 2. Ales , delicat , fin . 3. Subtil , rafinat ; iscusit , șiret ,
SÚLIȚĂ , sulițe , s . f . 1. Armă de atac formată dintr - o prăjină de lemn terminată cu un vârf de fier ascuțit , folosită mai ales în antichitate și în evul mediu ; lance . 2. Fig . ( Pop . ) Unitate de măsură a timpului , egală cu circa o oră și jumătate , calculată după spațiul străbătut de un astru pe cer , începând de la răsăritul lui . [ Pl . și :
TÂMP , - Ă , tâmpi , - e , adj . 1. ( Înv . și pop . ; adesea substantivat ) Prost ; tâmpit ( 1 ) . 2. ( Reg . ; despre instrumente ascuțite ) Cu vârful sau cu tăișul tocit , știrbit ; tâmpit (