Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACEȘTIA

 Rezultatele 2061 - 2070 din aproximativ 2191 pentru ACEȘTIA.

TRANSMISIUNE

TRANSMISIÚNE , transmisiuni , s . f . I. Faptul de a transmite . 1. Trecere a energiei , a radiațiilor , a undelor dintr - un loc în altul , fără deplasarea surselor acestora . 2. ( Jur . ) Trecere a unui bun , a unui drept de la o persoană la alta . II. ( În forma transmisie ) Ansamblu de organe de mașini , de mecanisme , dispozitive etc . cu ajutorul cărora se transmite mișcarea de la un organ de mașină la altul sau de la o mașină la alta . [ Pr . : - si - u - , - Var . : transmísie s .

 

TRANSPARENT

TRANSPARÉNT , - Ă , transparenți , - te , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care poate fi străbătut de radiații electromagnetice ( mai ales de lumină ) , fără ca acestea să fie absorbite sau difuzate ; prin care se poate vedea clar , care lasă să se vadă limpede conturul și detaliile obiectelor aflate de partea opusă ; străveziu . 2. Fig . Care poate fi ușor înțeles sau ghicit ; limpede , clar . II. S . n . Foaie de hârtie cu linii groase , paralele , care se așază dedesubtul hârtiei de scris , pentru a înlesni scrierea în rânduri

 

TRANZIT

TRÁNZIT , tranzituri , s . n . 1. Trecere a unor mărfuri sau a unor persoane dintr - o țară în alta prin teritoriul unei a treia țări ; regim vamal special , prevăzând scutirea de taxe pentru mărfurile aflate în această situație . 2. Trecere a unui tren sau a unui călător printr - o stație sau printr - o țară fără alte staționări sau operații în afară de cele strict necesare pentru schimbări de direcție și încrucișări . 3. ( În sintagma ) Tranzit digestiv = drum parcurs de alimente prin tubul digestiv din momentul introducerii lor în gură până la absorbția elementelor asimilabile și eliminarea

 

TRANZITIVITATE

TRANZITIVITÁTE s . f . 1. Proprietate a unor verbe de a fi tranzitive ( 1 ) . 2. Proprietate a unor relații logice sau matematice de a se transmite ca atare , prin termenii intermediari , între primul și ultimul termen al șirului de termeni ordonați pe baza acestei

 

TRAP

TRAP s . n . , interj . 1. S . n . Mers în fugă al calului , cu viteză mijlocie ( între pas și galop ) , animalul pășind în același timp cu un picior din față și cu piciorul de dinapoi opus acestuia . 2. Interj . Cuvânt care imită zgomotul făcut de mersul în fugă al cailor sau , p . ext . , de mersul grăbit al unui

 

TRASOR

TRASÓR , trasoare , ( 1 , 2 , 3 ) s . n . , trasori , ( 4 ) s . m . 1. S . n . Unealtă formată dintr - un ac de oțel cu mâner de lemn , folosită pentru a indica pe o piesă metalică brută contururile suprafețelor de prelucrat ; trasator ( 2 ) . 2. S . n . Unealtă de oțel cu mâner de lemn , folosită în legătorii pentru trasarea liniilor pe marginea scoarțelor îmbrăcate în piele sau pe marginea pielii la cotoare și la colțurile trase în piele , precum și la călcarea falțului la legăturile în pânză . 3. S . n . Glonț , proiectil învelit într - un material fosforic , care se aprinde în clipa descărcării , descriind în aer o traiectorie luminoasă . 4. S . m . ( Fiz . ) Izotop radioactiv al unui element stabil , pe care îl însoțește peste tot , permițând recunoașterea și urmărirea acestuia într - un

 

TRAUMĂ

TRÁUMĂ , traume , s . f . 1. Traumatism ( 1 ) . 2. Emoție violentă care modifică personalitatea unui individ , sensibilizându - l la alte emoții de același fel , astfel încât acesta nu mai reacționează

 

TRECUT

... 3. Îmbătrânit sau bătrân . TRECÚT^1 s . n . 1. Timpul care s - a scurs ( până în prezent ) ; întâmplările , faptele , starea de lucruri din acest timp . 2. Denumire dată grupului de timpuri ( sau fiecăruia dintre timpurile ) verbale care exprimă o acțiune săvârșită înainte de momentul vorbirii sau înainte de un ...

 

TREMATOD

TREMATÓD , trematode , s . n . ( La pl . ) Clasă de viermi lați , paraziți , având ventuze și cârlige cu care se fixează pe alte animale sau pe plante ; ( și la sg , ) vierme care face parte din această clasă . [ Pl . și :

 

TREPAN

... TREPÁN , trepane , s . n . 1. Instrument de chirurgie în formă de sfredel , folosit la trepanații ; p . ext . operație făcută cu acest instrument . 2. Instrument de sculptură , folosit pentru a face perforații adânci în piatră și în marmură . 3. Un fel de sapă mare , întrebuințată ...

 

TRESĂ

TRÉSĂ , trese , s . f . 1. Șiret din fire de lână , de mătase sau de metal ori bandă de metal care se fixează la unele uniforme , pentru a indica gradul . 2. Parâmă pentru legarea navei , acționând perpendicular pe axa

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>