Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 2011 - 2020 din aproximativ 8917 pentru UN.

MANDRINĂ

MANDRÍNĂ , mandrine , s . f . 1. Dispozitiv de fixare pe o mașină - unealtă a unei piese în vederea prelucrării acesteia sau a unei scule cu care se efectuează operația de prelucrare . 2. ( Tehn . ) Priboi ^1 ( 1 ) . 3. Sârmă care se introduce în interiorul instrumentelor inelare sau tubulare pentru a le destupa . [ Var . : mandrín s .

 

MANEJ

MANÉJ , manejuri , s . n . 1. Loc special unde se dresează sau se antrenează caii , unde se învață călăria etc . 2. Exerciții care se fac cu caii pentru a - i dresa sau pentru a - i antrena . 3. Dispozitiv rudimentar pentru punerea în mișcare a unor mașini agricole cu ajutorul unui

 

MANEVRABILITATE

MANEVRABILITÁTE s . f . ( Rar ) Capacitatea , proprietatea unui vehicul sau a unui sistem tehnic de a putea fi manevrat ( 3 ) ; faptul de a fi

 

MANILA

MANÍLA s . f . Fibră textilă extrasă din frunzele unei plante exotice ( Musa textilis ) , folosită la fabricarea frânghiilor , a sforilor și a unor

 

MANIVELĂ

MANIVÉLĂ , manivele , s . f . Pârghie ( cotită sau curbă ) care servește la acționarea unui mecanism , la transformarea unei mișcări de rotație într - o mișcare rectilinie ( și invers )

 

MANOMETRU

... MANOMÉTRU , manometre , s . n . Instrument cu care se măsoară presiunea unui gaz sau a unui lichid în stare de vapori dintr - un

 

MANOPERĂ

MANÓPERĂ , manopere , s . f . 1. Muncă manuală depusă pentru efectuarea unei lucrări ; plată pentru această muncă . 2. ( Rar ) Acțiune tactică ; atitudine ; mijloc , procedeu întrebuințat pentru realizarea unui scop . 3. Fig . Manevră ( 4 ) - Calc după fr . man�uvre , it . manovra . Cf . lat . %

 

MANUTANȚĂ

MANUTÁNȚĂ , manutanțe , 1. Subunitate în cadrul armatei care se ocupă cu depozitarea cerealelor panificabile și care este dotată cu instalațiile și utilajul necesar fabricării pâinii pentru militari . 2. Operație de deplasare ( uneori de cântărire , măsurare , ambalare ) a materialelor , produselor , deșeurilor etc . în interiorul unei fabrici , al unui depozit etc . [ Var . : manutențiúne s .

 

MARȘARIER

MARȘARIÉR , marșariere , s . n . Mers înapoi al unui automobil ; ( concr . ) dispozitiv al mecanismului de transmisie , care permite mersul înapoi al unui autovehicul . [ Pr . : - ri -

 

MARCHETĂRIE

MARCHETĂRÍE , marchetării , s . f . Procedeu de decorare a unui obiect ( de lemn ) , prin aplicarea pe suprafața lui a unor bucăți mici de lemn exotic de esențe și culori diferite , de fildeș , de metal etc . ; p . ext . obiect ( decorativ ) obținut prin acest

 

MARCHIZ

MARCHÍZ , marchizi , 1. Titlu purtat , în societatea medievală apuseană , de către conducătorul unui comitat de frontieră ; conducătorul militar al unei mărci ^3 . 2. Titlu de noblețe în unele țări din Europa apuseană , superior aceluia de conte și inferior aceluia de duce . 3. Persoană care poartă unul dintre aceste

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>