Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RIDICA
Rezultatele 201 - 210 din aproximativ 252 pentru RIDICA.
SĂRITÓR , - OÁRE , săritori , - oare , adj . , subst . I. Adj . 1. Care sare . 2. Care se grăbește ( să facă ceva ) ; care intervine grabnic într - o acțiune . 3. ( Despre lucruri ) Care se ridică brusc în sus , de obicei sub impulsul unei forțe exterioare . II. Subst . 1. S . f . ( Înv . ) Cascadă . 2. S . m . și f . Sportiv care participă la probe de sărituri . - Sări + suf . -
SACRISTÍE , sacristii , s . f . Încăpere într - o biserică catolică sau clădire special ridicată lângă o biserică catolică , în care se păstrează obiectele de cult și veșmintele
SCÉNĂ , scene , s . f . 1. Parte mai ridicată și special amenajată în incinta unei săli de spectacole sau în aer liber , unde se desfășoară reprezentațiile . 2. Subdiviziune a unui act dintr - o operă dramatică , marcată prin intrarea sau ieșirea unui personaj . 3. Fig . Loc unde se petrece ceva . 4. Fig . Acțiune capabilă de a impresiona pe cineva , de a - i atrage atenția ; întâmplare interesantă . 5. Fig . Ceartă , ieșire
... extrage , a fabrica . 12. A dobândi , a câștiga , a obține . 13. A lua , a ridica , a obține ( un pachet , un act etc . ) dintr - un anumit loc . 14. A face ca cineva să parvină , să obțină o ...
SCUMPÉTE , scumpeturi , ( 2 ) s . f . 1. Creștere mare a prețurilor ; situație care caracterizează această creștere ; perioadă de timp în care prețurile sunt ( foarte ) ridicate ; scumpătate ( 1 ) , scumpenie . 2. ( Mai ales la pl . ) Lucru prețios , valoros . 3. ( Înv . și pop . ) Zgârcenie , avariție . - Scump + suf . -
SEMANTICÍSM s . n . ( Astăzi rar ) Curent neopozitivist care , pornind de la problemele filozofice ridicate de formalizare , contestă caracterul obiectiv al cunoașterii la nivelul treptei
... în expr . ) A face ( sau a sta ) sluj = a ) ( despre câini sau despre alte animale ) a se ridica în două labe ; b ) fig . ( despre oameni ) a avea o atitudine lingușitoare , slugarnică ; a face cuiva temenele ; a se ...
SOFÁ , sofale , s . f . Divan îngust , de obicei cu un căpătâi mai
SOLONCEÁC s . n . ( Geol . ) Sol salin de suprafață cu conținut ridicat de
SPETEÁZĂ , speteze , s . f . 1. Parte mai înaltă a unui scaun , fotoliu etc . , de care își reazămă spatele cel care șade ; spătar ^1 , rezemătoare . 2. Bucată de scândură îngustă care servește ca element de sprijin sau de legătură între diverse părți ale unei construcții sau ale unui obiect : a ) fiecare dintre aripile morii de vânt ; b ) fiecare dintre stinghiile care unesc obezile de la roata morii de apă ; c ) fiecare dintre piesele de lemn care leagă carâmbii loitrelor de la car ; d ) bucată de lemn care unește cele două coarne ale plugului ; e ) scândură cu care se ridică firele de urzeală când se țese cu alesături ; f ) fiecare dintre cele două brațe ale vatalelor la războiul de țesut ; g ) fiecare dintre scândurelele care alcătuiesc scheletul zmeului cu care se joacă copiii și care se fixează pe o coală de hârtie ; h ) fiecare dintre stinghiile care alcătuiesc scheletul stelei cu care colindă copiii și pe care se fixează hârtia și ornamentele . - Spată + suf . -
SPLÁU , splauri , s . n . Extremitate a unei punți așezată pe piloți , care poate fi ridicată sau coborâtă după nivelul apei și pe care stă pescarul cu sacoviștea . - Et .