Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ZISĂ

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 31 pentru ZISĂ.

PREFILTRARE

PREFILTRÁRE , prefiltrări , s . f . Trecere a apei prin prefiltru înaintea filtrării propriu - zise . - Pre ^1 - + filtrare ( după engl .

 

PREINFARCT

... PREINFÁRCT , preinfarcte , s . n . ( Med . ) Insuficiență coronariană care se manifestă prin aspecte intermediare între anghina pectorală și infarctul miocardic propriu - zis

 

PRESESIUNE

PRESESIÚNE , presesiuni , s . f . Perioadă în care se dau examene înaintea sesiunii propriu - zise . - Pre ^1 - +

 

PRESORTARE

PRESORTÁRE , presortări , s . f . Sortare prealabilă în vederea sporirii calității în sortarea propriu - zisă . - Pre ^1 - +

 

PRESPĂLARE

PRESPĂLÁRE , prespălări , s . f . Spălare prealabilă în scopul ameliorării spălării propriu - zise . - Pre ^1 - +

 

PROLEGOMENE

PROLEGÓMENE s . n . pl . ( Livr . ) Parte introductivă care precede expunerea propriu - zisă într - o operă

 

RETĂBĂCIRE

RETĂBĂCÍRE , retăbăciri , s . f . Operație care se efectuează după tăbăcirea propriu - zisă , mai ales la pieile de talpă , și care constă în tensionarea pieilor în soluții concentrate de tananți pentru umplerea spațiilor goale dintre fibre . - Re ^1 - +

 

SEMIAUXILIAR

SEMIAUXILIÁR , semiauxiliare , adj . Verb semiauxiliar ( În sintagma ) ( și substantivat , n . ) = verb având rol sintactic asemănător cu al auxiliarelor propriu - zise , dar care dă acțiunii verbului " ajutat " o nuanță modală , care izvorăște din înțelesul său lexical . [ Pr . : - mi - a - u - xi - li -

 

SIMPLAMENTE

... SIMPLAMÉNTE adv . ( Rar ) Pur și simplu ; propriu - zis

 

VORBĂ

VÓRBĂ , vorbe , s . f . 1. Cuvânt . 2. Șir de cuvinte care exprimă o cugetare ; gând , idee exprimată prin cuvinte ; spusă , zisă . 3. Expunere , istorisire , relatare . 4. Convorbire , conversație ; discuție , taifas . 5. Mod , fel de a vorbi , de a se exprima . Vorba dulce mult aduce . 6. Zicătoare , zicală , proverb , expresie . 7. Îndemn , sfat , învățătură . 8. Promisiune , făgăduială ; angajament . 9. Înțelegere , învoială ; tocmeală ; târguială . 10. Zvon ; veste , știre , informație . 11. Grai , limbă . Străin la vorbă . - Et . nec . Cf . sl . %dvor ?

 

ZERO

ZÉRO , zeróuri , s . n . 1. Număr care , în numărătoare , reprezintă o cantitate vidă și care se indică prin cifra 0 ; nulă . 2. Epitet dat unui om de nimic ; nulitate . 3. ( Fiz . ) Punct care servește ca origine a unei scări cu ajutorul căreia se indică valorile unei mărimi . 4. ( Lingv . ) Desinență ( sau sufix ) zero = absența unui afix gramatical la o formă flexionară , care este marcată , față de alte forme cu afixe exprimate , prin lipsa unei mărci formale propriu -

 

<<< Anterioarele