Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STRĂBĂTUT
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 95 pentru STRĂBĂTUT.
... CUTREIERÁ , cutréier , vb . I . 1. Tranz . A străbate , a colinda ( în lung și în lat ) , a umbla ( din loc în loc ) ; p . ext . a hoinări , a ...
CUVELÁJ s . n . Tip de susținere sau de căptușire etanșă a puțurilor de mină cu secțiune circulară care străbat roci acvifere cu debite mari de
... multe bucăți . 2. Tranz . și refl . A ( se ) crăpa , a ( se ) spinteca ( pe o anumită porțiune ) . 3. Tranz . A străbate de - a curmezișul ( văzduhul , o mulțime compactă etc . ) . 4. Tranz . Fig . A pătrunde cu perspicacitate un lucru complex ; a analiza ...
DIAFÁN , - Ă , diafani , - e , adj . ( În limbaj poetic ) Foarte puțin dens , foarte subțire , lăsând să străbată lumina , fără a permite distingerea clară a formelor și a contururilor ; ( despre față și mâinile omului ) cu pielea fină , delicată , palidă ( lăsând să se străvadă vinișoarele albastre ) . [ Pr . : di -
ETMOÍD , etmoide , s . n . Os mic nepereche al craniului , străbătut de numeroase orificii , traversate de nervii olfactivi , și situat în scobitura osului frontal , formând o parte din scheletul
... să înțeleagă ceva printr - un semn . ( Cu elipsa complementului ) Face din cap că a înțeles . 6. A parcurge , a străbate un drum sau o distanță . A făcut 2 kilometri . 7. A petrece , a parcurge un interval de timp . Cu ...
GEAM , geamuri , s . n . 1. Placă de sticlă care se fixează în pervazurile ( ori cercevelele ) ferestrelor sau ale ușilor și care permite să străbată lumina în interiorul unei încăperi . 2. P . gener .
HĂȚÍȘ , hățișuri , s . n . Loc plin cu mărăcini , cu arbuști spinoși etc . , desiș greu de străbătut ; pădure mică foarte deasă , cu mulți lăstari tineri și arbuști ;
... goni vânatul spre vânători . 2. Tranz . A goni , a mâna animalele domestice . 3. Tranz . A cutreiera , a străbate
... HÁRDPAN , hardpane , s . n . Strat impermeabil pe care nu - l pot străbate
IERNĂTÓR , iernătoare , s . n . Bazin străbătut la fund de un curent permanent de apă , în care se pun toamna peștii scoși din heleșteie . - Ierna + suf . -