Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RECIPROCĂ
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 63 pentru RECIPROCĂ.
... La pl . ; în forma contrarii ) Denumire dată noțiunii care desemnează laturi , însușiri sau tendințe ale obiectelor și proceselor opuse unele altora , astfel încât se exclud reciproc , această opoziție constituind forța motrice și conținutul principal al dezvoltării acelui obiect sau proces ; ( și la sg . ) fiecare din termenii unei contradicții ( 1 ) . 4. Prep ...
... s . f . 1. Stare de surprindere neplăcută , provocată de o împotrivire , de o contrazicere . 2. Raport logic între două noțiuni sau judecăți care se exclud reciproc
CORESPONDÉNȚĂ , corespondențe , s . f . I. 1. Schimb ( regulat ) de scrisori între două sau mai multe persoane . 2. Relatare a faptelor petrecute într - o localitate , făcută de corespondentul unui ziar , al unei reviste , al unui post de radio , de televiziune etc . II. 1. Raport , legătură între lucruri , fenomene , organe , părți ale unui întreg care se potrivesc între ele ; concordanță , armonie . 2. ( Lingv . ) Raport constant existent între două unități lingvistice . 3. ( Mat . ) Relație între două mulțimi , conform căreia fiecare element al unei mulțimi este pus în legătură cu unul sau mai multe elemente din cealaltă mulțime . 4. ( În sintagma ) Corespondența conturilor = schimbul de scrisori , legătura reciprocă dintre conturi care reflectă aceeași operație economică . [ Var . : ( inv . ) corespondínță s .
... COVARIÁȚIE , covariații , s . f . Variație simultană , reciproc
... DISJÚNCȚIE , disjuncții , s . f . Relație logică între două enunțuri care de obicei se exclud reciproc
ETNOGRAFÍE s . f . Știință care clasifică popoarele lumii , studiază compoziția , originea și răspândirea lor , urmărește evoluția culturii lor materiale și spirituale , moravurile și particularitățile felului lor de viață , legăturile cultural - istorice
... serviete etc . , format din două șiruri de lame ( fixate pe o șuviță de pânză , de piele etc . ) așezate față în față și care se îmbucă reciproc
FÍZIC , - Ă , fizici , - ce , adj . , subst . 1. Adj . Care se referă la corpul ființelor vii , în special la activitatea mușchilor , care aparține corpului ființelor vii , în special activității musculare . 2. S . n . Aspectul exterior al unei persoane ; constituție naturală a unei persoane . 3. Adj . Care aparține materiei , privitor la materie ; material ; concret . 4. S . f . Știință fundamentală din ciclul științelor naturii care studiază proprietățile și structura materiei , formele mișcării ei și legile generale ale fenomenelor naturii anorganice , precum și transformările reciproce ale acestor forme de mișcare . 5. Adj . Care aparține fizicii ( 4 ) , privitor la
GRAVITÁȚIE s . f . ( Fiz . ) Fenomen de atracție reciprocă a corpurilor , dependent de masa lor ; gravitate (
HIDROLOGÍE s . f . Știință care studiază proprietățile generale ale apelor de la suprafața scoarței terestre , legile generale care dirijează procesele din hidrosferă , influența reciprocă dintre hidrosferă , atmosferă , litosferă și biosferă , precum și prognoza evoluției elementelor hidrologice , în vederea folosirii lor raționale în
INDICATÓR , - OÁRE , indicatori , - oare , adj . , s . n . , s . m . I. Adj . Care indică , care face cunoscut . II. 1. S . n . Aparat , instrument , dispozitiv care servește la indicarea anumitor mărimi , fenomene , informații etc . 2. S . n . Semnal , simbol etc . care servește la indicarea direcției , distanței sau etapelor unui drum . 3. S . m . Expresie numerică cu ajutorul căreia se caracterizează cantitativ un fenomen social - economic din punctul de vedere al compoziției , structurii , schimbării în timp , al legăturii reciproce cu alte fenomene etc . 4. S . n . Text tipărit care servește ca îndrumător într - un anumit domeniu . Indicator de prețuri . 5. S . m . Substanță cu ajutorul căreia se determină caracterul acid sau bazic al altei substanțe ori sfârșitul unei reacții