Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROSTEȘTE

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 34 pentru PROSTEȘTE.

NEGHIOBEȘTE

NEGHIOBÉȘTE adv . ( Rar ) În felul neghiobului , ca neghiobii ; prostește . - Neghiob + suf . -

 

NEGHIOBIE

NEGHIOBÍE , neghiobii , s . f . Calitatea de a fi neghiob ; faptă sau vorbă prostească , de neghiob ; prostie ,

 

NEROD

NERÓD , - OÁDĂ , nerozi , - oáde , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care are mintea mărginită , care pricepe greu un lucru , care acționează fără să judece ; ( om ) prost , netot , neghiob , nătărău . 2. Adj . Care aparține nerodului ( 1 ) , care caracterizează pe nerod , nerozesc ; care denotă , trădează prostie , prostesc ; p . ext . lipsit de sens , de rațiune ; stupid . [ Var . : ( reg . ) năród , - oádă adj . , s . m . și

 

NEROZEȘTE

NEROZÉȘTE adv . Ca nerozii ( 1 ) , în felul nerozilor ; prostește . - Nerod + suf . -

 

NEROZESC

NEROZÉSC , - EÁSCĂ , nerozești , adj . ( Rar ) De nerod ( 1 ) ; prostesc . - Nerod + suf . -

 

NEROZIE

NEROZÍE , nerozii , ( 2 ) s . f . 1. Faptul de a fi nerod ( 1 ) ; prostie , neghiobie , stupiditate . 2. Vorbă sau faptă de nerod ( 1 ) ; faptă prostească ; neghiobie ( 2 ) ; ( cu sens atenuat ) lucru lipsit de seriozitate , de importanță ; fleac ; p . ext . aberație , absurditate . - Nerod + suf . -

 

NESĂRAT

NESĂRÁT , - Ă , nesărați , - te , adj . 1. Care nu conține ( în cantitate suficientă ) sare . 2. Fig . ( Despre oameni sau despre manifestări ale lor ; spec . despre vorbe , glume ) Fără spirit , fără haz , fără farmec , anost , fad , searbăd ; p . ext . ( despre manifestările oamenilor ) fără conținut , fără sens , prostesc . - Ne - +

 

PROSTATIC

PROSTÁTIC^2 , - Ă , prostatici , - ce , adj . , s . m . 1. Adj . Care aparține prostatei , privitor la prostată . 2. S . m . Bolnav de prostată . PROSTÁTIC^1 , - Ă , prostatici , - ce , adj . ( Înv . ) 1. Care trădează prostie ; prostesc . 2. Simplu , nevinovat , naiv . - Prost + suf . -

 

PROSTIE

PROSTÍE , prostii , s . f . 1. Starea celui lipsit de inteligență sau de învățătură , starea omului prost ; ( concr . ) faptă , comportare , vorbă care denotă o astfel de stare . 2. Vorbă , faptă sau lucru lipsite de seriozitate , de importanță ; fleac ; absurditate , inepție . - Prost + suf . -

 

TÂMPENIE

TÂMPÉNIE , tâmpenii , s . f . Starea omului cu inteligență mărginită sau lipsit de inteligență , tâmpeală ; faptă sau vorbă prostească ; idioțenie , prostie , neghiobie . - Tâmp + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>