Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PAI

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 67 pentru PAI.

CANOTIERĂ

CANOTIÉRĂ , canotiere , s . f . Pălărie tare de paie , cu fundul și borurile drepte . [ Pr . : - ti -

 

CEADIRIU

CEADIRÍU , - ÍE , ceadirii , adj . ( Înv . ) Verde ca paiul grâului

 

CEAMUR

CEAMÚR s . n . ( Reg . ) Material de construcție constituit din lut frământat cu paie tocate ( și cu unele substanțe minerale ) , întrebuințat la tencuirea sau la construirea caselor țărănești , a cuptoarelor

 

CHIRPICI

CHIRPÍCI s . n . Material de construcție în formă de cărămidă , făcut dintr - un amestec de lut , paie și băligar uscat la

 

COȘNIȚĂ

CÓȘNIȚĂ , coșnițe , s . f . 1. Coș ^1 mic de nuiele sau de papură , folosit la târguieli . 2. Stup făcut din papură , paie , nuiele

 

COLNIȚĂ

COLNÍȚĂ^2 , colnițe , s . f . ( Reg . ) Deal mic , delușor . - Coliniță ( rar , < colină + suf . - iță ) , influențat de colnic . CÓLNIȚĂ^1 , colnițe , s . f . ( Reg . ) Adăpost pentru oi sau pentru vite , construit din nuiele și acoperit cu paie ; șură ,

 

COPCĂ

COPCĂ ^2 , copci , s . f . 1. Gaură , spărtură făcută în gheața unui râu , a unei bălți etc . pentru pescuit sau pentru scos apă . 2. Gaură făcută într - o șiră de paie , în care se ține uneori pleava . 3. Scobitură , groapă făcută în pământ , în piatră etc . 4. ( Reg . ) Săritură pe care o fac animalele când fug repede . CÓPCĂ^1 , copci , s . f . 1. Sistem format din două piese metalice ( un cârlig și un inel ) , folosit pentru prinderea a două părți ale unei confecții . 2. Agrafă pentru învelitori în construcție . 3. Proeminență în formă de limbă a unei piese plate , care intră în orificiul unei alte piese plate , realizând îmbinarea prin încopciere . [ Var . : ( reg . ) cópcie s .

 

CUIBAR

CUIBÁR , cuibare , s . n . 1. Loc pregătit în paie , în fân sau pe pământ unde păsările de curte își depun ouăle . 2. Fig . Sălaș , locuință ; cuib ( 2 ) . - Cuib + suf . -

 

CULCUȘ

CULCÚȘ , culcușuri , s . n . 1. Locul de culcare sau de adăpost al animalelor și al păsărilor . 2. Loc ( improvizat ) de odihnă sau de dormit pentru oameni . 3. ( Rar ) Strat moale de paie , de frunze etc . pe care se așază lucruri fragile sau alterabile . 4. Strat din baza unei formațiuni geologice . - Culca + suf . -

 

DEZBALOTARE

DEZBALOTÁRE , dezbalotări , s . f . Desfacere a baloturilor de paie . - Dez - +

 

FLORENTIN

... În sintagmele ) = stil arhitectonic rezultat din combinarea stilului antic cu stilurile bizantin și roman . Pălărie florentină ( și substantivat , f . ) = pălărie de damă ( din împletitură de pai

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>