Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OPERATĂ

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 112 pentru OPERATĂ.

CADĂ

CÁDĂ , căzi , s . f . 1. Vas mare pentru îmbăiat ; baie ^1 , vană ( 1 ) . 2. Recipient mare , deschis , din lemn , din metal , din beton etc . ; în care se introduc lichidele folosite în diverse operații tehnologice . 3. Vas mare din doage , întrebuințat la prepararea vinului , a rachiului etc . ;

 

CAMERĂ

CÁMERĂ , camere , s . f . I. 1. Încăpere într - o clădire ; odaie . 2. Nume dat unor încăperi cu destinație specială : cameră obscură = a ) încăpere neluminată în care se execută developarea , fixarea și alte operații fotografice ; b ) dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran ( sau pe un clișeu ) imaginea răsturnată a unui obiect ; cameră de comandă = încăpere specială în care se efectuează în mod automat controlul și conducerea funcționării unei centrale sau stațiuni electrice ; cameră frigorifică ( sau refrigerentă ) = încăpere izolată termic , în care se menține o temperatură mai joasă decât a mediului ambiant . 3. Spațiu în care se produce un proces tehnic ; incintă care face parte integrantă dintr - un aparat , dintr - un instrument etc . sau care reprezintă instrumentul însuși : cameră de combustie = spațiu în care arde un combustibil într - un cazan cu aburi sau într - un motor cu ardere internă în vederea folosirii energiei gazelor rezultate ; camera cartușului = partea dinapoi a țevii armelor de foc , unde se introduce cartușul și unde se produce explozia pulberii ; cameră de luat vederi = aparat cu ajutorul căruia se obțin imaginile succesive ale obiectelor în mișcare pe pelicula cinematografică ; cameră de sunet = aparat folosit pentru înregistrarea ...

 

CANULĂ

CANÚLĂ , canule , s . f . Tub de sticlă sau de ebonită , întrebuințat în medicină în diferite operații chirurgicale sau pentru spălături

 

CAP

CAP ^2 , capuri , s . n . Parte de uscat care înaintează în mare ; promontoriu . CAP ^1 , ( I , III ) capete , s . n . , ( II ) capi , s . m . I. S . n . 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor , unde se află creierul , principalele organe de simț și orificiul bucal . 2. Căpătâi ; căpătâiul patului . 3. Individ , ins , cap . Câte 5 lei de cap . 4. Minte , gândire , judecată ; memorie . 5. ( Înv . ) Viață . A plăti cu capul . 6. Compuse : a ) ( Entom . ) cap - de - mort sau capul - lui - Adam = strigă ; b ) ( Bot . ) cap - de - cocoș = dulcișor ; capul - șarpelui = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și cu flori roșii ca sângele , dispuse în spice simple ( Echium rubrum ) ; c ) capul - balaurului = o parte a constelației balaurului . II. S . m . Căpetenie , șef , conducător . III. S . n . 1. Vârf ( al unui obiect ) . 2. Partea extremă cu care începe sau sfârșește ceva . 3. Partea de dinainte ; început , frunte . În capul coloanei . 4. Partea de jos sau dindărăt a unui lucru ; capăt ; ( cu sens temporal ) sfârșit . 5. Bucățică ruptă dintr - un obiect ; p . ext . lucru de mică importanță . 6. ( În sintagma ) Cap magnetic = transductor electromagnetic care transformă ...

 

CICLU

CÍCLU , cicluri , s . n . 1. Succesiune de fenomene , stări , operații , manifestări etc . care se realizează într - un anumit interval de timp și care epuizează , în ansamblul lor , evoluția unui anumit proces ( repetabil ) : totalitatea fenomenelor , faptelor , acțiunilor etc . legate între ele . 2. Lanț închis de atomi din molecula unei substanțe . 3. Valorile succesive pe care le capătă o mărime periodică în cursul unei perioade date . 4. ( Fiz . ; ieșit din uz la noi ; în construcția ) Cicli pe secundă =

 

COMBINĂ

COMBÍNĂ , combine , s . f . Mașină de lucru complexă care îndeplinește simultan mai multe

 

COMPRESOR

COMPRESÓR , - OÁRE , compresori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care comprimă . 2. S . n . Mașină , cu piston și cu rotor , întrebuințată pentru ridicarea presiunii unui gaz . 3. S . n . Cilindru metalic masiv , cu tracțiune animală sau mecanică , servind la îndesarea terasamentelor , nivelarea șoselelor etc . 4. S . n . ( În sintagma ) Compresor de dinamică = aparat electronic care realizează compresia dinamicii semnalelor electrice . 5. S . n . ( Med . ) Instrument cu care se strânge un vas sanguin în timpul unei

 

COMUTATIVITATE

COMUTATIVITÁTE s . f . Proprietate a unei relații sau a unei operații matematice de a fi independentă de ordinea elementelor pe care le conține . - Comutativ + suf . -

 

CONSOLIDA

CONSOLIDÁ , consolidez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) face sau a deveni tare , solid , durabil ; a ( se ) întări , a se închega . 2. Tranz . A mări ( prin diferite operații , lucrări etc . ) capacitatea de rezistență a unui sistem tehnic ; a ( se )

 

CONSORȚIU

CONSÓRȚIU , consorții , s . n . Formă a monopolurilor capitaliste constând din înțelegerea încheiată între mai multe bănci sau societăți comerciale mari pentru efectuarea în comun a unor operații avantajoase de mare

 

CONTABILITATE

CONTABILITÁTE , contabilități , s . f . 1. Ansamblul operațiilor de înregistrare , pe baza unor norme și reguli speciale , a mișcării fondurilor și materialelor într - o instituție ; evidență contabilă . 2. Știință care se ocupă cu teoria acestor

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>